Potrivit celor mai recente statistici, la nivel mondial, bolile acute renale afectează peste 13 milioane de oameni iar bolile cronice renale provoacă, anual, cel puțin 2,4 milioane de decese. De aceea, odată cu înaintarea în vârstă, fiecare dintre noi ar trebui să ne preocupăm, cu seriozitate, de starea de sănătate a rinichilor noștri.
Despre sănătatea renală și măsuri de prevenție ale afecțiunilor renale dar și despre Dializă, am discutat cu medicii nefrologi din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău, respectiv dr. Amalia Petrișor, medic specialist nefrolog și coordonator al Compartimentului de Nefrologie din cadrul S.J.U. Buzău și dr. Iulian Coliof, medic primar nefrologie și coordonator al Programului de Dializă în cadrul S.J.U. Buzău.
Dr. Amalia Petrișor activează în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău de exact un an. Tânără, empatică, zâmbitoare, tânăra doctoriță s-a integrat foarte bine în colectiv, făcând echipă cu dr. Iulian Coliof și dr. Alina Golea, care, momentan, este în concediu creștere copil.
Dr. Amalia Petrișor ne-a declarat că profilaxia este foarte importantă, atât la nivel individual, cât și la nivel de politici de sănătate publică.
Un alt aspect important pe care dna. dr. Petrișor l-a punctat în urma discuției pe care am avut-o constă în faptul că mai mult de 80 % dintre pacienții cu boală cronică de rinichi în stadiile incipiente sunt asimptomatici, motiv pentru care este esențial să identificăm pacienții la risc astfel încât să poată fi investigați și diagnosticați în timp util.
De asemenea, am considerat necesar să discutăm despre dializă, acest procedeu medical ce poate salva viața pacienților care suferă de insuficiență renală, acută sau cronică. Chiar dacă mulți se tem să înceapă tratamentul, ei trebuie să cunoască foarte bine avantajele și beneficiile pe care aceasta le are. Dr. Iulian Coliof este medic primar în specialitatea Nefrologie. Medic cu experiență – activează de 10 în cadrul unității noastre – dr. Iulian Coliof ne explică ce înseamnă dializa, când este necesar să începem ședințele și cât de mult ne poate ajuta această procedură.
Aș dori să ne povestiți despre parcursul dvs. profesional? Ce v-a determinat să alegeți medicina? De ce specialitatea pe care o practicați?
Dr. Amalia Petrișor: „Ideea de medicină vine din copilărie, când în urma unui eveniment mai puțin plăcut am rămas cu dorința de a deveni medic, dorință care a fost ulterior încurajată permanent de părinții mei. Apoi dacă stau să mă gândesc cum au evoluat lucrurile, îmi vine în minte și profesorul de biologie din școala generală care îmi spunea adesea că mă vede medic. Și pentru că viața trebuia să își urmeze cursul și lucrurile să se așeze în aceasta direcție, am intrat la Colegiul Național „B.P. Hașdeu Buzău” profilul real, Științele Naturii, ulterior în 2015 am absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila București, iar din ianuarie 2016 am devenit medic rezident, în specialitatea Nefrologie, la Spitalul Clinic de Nefrologie Dr Carol Davila din București. M-ați întrebat de ce Nefrologie? Sigur că aici aș putea să fiu subiectivă și să vă zic că este cea mai frumoasă specialitate, însă cel mai probabil dacă veți vorbi cu colegii din alte specialități o să vă zică la fel. Nefrologia este o specialitate relativ recentă, care se ocupă cu diagnosticul si tratamentul afecțiunilor medicale ale rinichilor, este bine de punctat pentru că am avut surpriza să întâlnesc oameni care nu auzisera de aceasta specialitate. Un alt argument pentru care am ales sa devin medic nefrolog, este faptul ca nefrologia abordeaza o patologie variata de la banalele infecții urinare până la boli rare cum sunt glomerulopatiile, vasculitele. Este o specialitate în care nu te plictisești. De asemenea, mi s-a părut fascinanta ideea de terapie de supleere a funcțiilor renale printr-o modalitate de dializă, cel mai frecvent prin hemodializă. Dacă în celelalte insuficiențe de organ nu avem o posibilitate să suplinim funcția organului respectiv, decât prin transplant, altfel stau lucrurile în cazul pacienților cu insuficiența renala unde avem posibilitatea de dializă si astfel dăm pacienților o nouă șansă la viață.”
Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă pacienții care vin la spital?
Dr. Amalia Petrișor: „Depinde de modalitatea de prezentare. În cadrul S.J.U. Buzău avem pacienți care se prezintă atât în regim Ambulator, cât și pacienți care se prezintă la unitatea primiri urgente. Cei care se prezintă în regim Ambulator sunt în general pacienți cu boală cronică de rinichi, de diverse etiologii. In peste jumătate din cazuri etiologia este reprezentată de diabetul zaharat, apoi urmează patologiile vasculare cum ar fi hipertensiunea arterială, ateroscleroză; boli sistemice, neolpazii, etc și doar într-un mic procent din cazuri, undeva 10-12% etiologia este reprezentata de afecțiuni propriu-zise ale rinichilor (glomerulopatii; nefropatii tubulo-interstitiale; boli genetice). Prin urmare, putem afirma ca rinichii, in marea majoritate a cazurilor, sunt „victime” ale bolilor din organism. Dacă vorbim de pacienții care se prezintă in urgenta, aici patologia este reprezentată de injuria acută a rinichiului apărută cel mai frecvent în contextul infecțiilor sau în contextul sindroamelor de deshidratare, sau secundar acutizării patologiei cardiace sau prin cauze obstructive.”
Care sunt simptomele care ar trebui să ne facă să căutăm un medic nefrolog?
Dr. Amalia Petrișor: „Motivele uzuale de prezentare sunt reprezentate de durerea reno-urinară care poate să îmbrace mai multe aspecte; colica renală – este carcterizata de o durere lombară cu iradiere spre abdomenul inferior și organele genitale externe, instalată acut si insotita adesea de simptome vegetative: greata, varsaturi; transpiratii reci; agitatie. Nefralgia acută sau cronică – durere lombară care în situațiile acute iradiază anterior, în situațiile cronice poate să fie doar o durere surdă de intensitate mica localizată la nivelul lombelor. Un alt motiv de prezentare este reprezentat de tulburări ale micțiunii. O să enumăr câteva exemple, polachiuria – urinatul putin și des; micțiune imperioasă; enurezisul – pierderea involuntară de urină în timpul nopții; incontinența urinară. Tulburari ale diurezei: În mod normal o diureză la un individ în stare de repaos trebuie să fie undeva între 800 și 2000 de ml, în momentul în care depășește această cantitate vorbim de poliurie; când este o cantitate mai redusă vorbim de oligurie, oligoanurie sau anurie. De asemenea, un alt motiv de prezentare poate să fie reprezentat de aparitia edemelor, in special edeme palpebrale, gambiere, ansarca. Alte motive de prezentare, creșterea valorilor tensiunii arteriale aparent fără cauză sau modificări ale aspectului macroscopic al urinei. As mai vrea sa subliniez urmatorul fapt: mai mult de 80% din pacienții cu boală cronică de rinichi în stadiile incipiente sunt asimptomatici, prin urmare este foarte important să identificăm pacienții la risc astfel încât ei să poată fi investigați și diagnosticați în timp util.”
Care sunt analizele pe care ar trebui să le facem și la ce interval pentru a putea identifica o problemă renală din timp?
Dr. Amalia Petrișor: „Înainte sa vorbim despre analize, aș vrea să vorbim puțin despre pacienții la risc de a dezvolta afectiuni renale. Acestia sunt reprezentati de: pacienții diagnosticați cu diabet zaharat, cu hipertensiune arterială, pacienții cu patologie cardiacă importantă, cu istoric de neoplazii, cu boli autoimune, pacienții care au avut în antecedentele personale un episod de injurie acută a rinichiului, și nu în ultimul rând cei care au în familie, rude de gradul I, cu afecțiuni renale. Acești pacienți ar trebui evaluați și monitorizați nefrologic. Legat de analize ar trebui să efectuăm dozarea produșilor de retenție azotată care constau în dozare de creatinină serică, uree serică, acid uric seric; examenul de urină cu sumar, sediment, urocultură și desigur dozarea raportului albumină pe creatinină urinară. Dacă valorile acestor analize sunt normale, se recomandă monitorizarea anuală; dacă sunt anomalii, se repetă analizele într-un interval de 3 luni astfel încât să diagnosticam si stadializam boala cronica de rinichi. Apoi în funcție de stadializare se recomandă repetarea analizelor la interval de 3, 4, 6, 12 luni. Pentru populația generală ar fi bine să se facă o monitorizare a funcției renale măcar o dată la 2 ani, de preferat ar fi anual.”
În ce măsură putem preveni bolile renale și cum anume putem face asta?
Dr. Amalia Petrișor: „Profilaxia este foarte importantă. Mă bucur că mi-ați adresat această întrebare, chiar de curând citeam un citat al lui Emil Cioran care spunea că „Bolile ne-au fost date să ne amintească că în orice clipă contractul dintre noi și viață poate fi reziliat” . Dacă am avea în minte această idee, cred că ne-am axa mult mai mult pe măsurile de prevenție, atât la nivel individual, cât și la nivel de politici de sănătate publică. Există o serie de reguli de nefroprotecție, așa le numim, reguli care pot fi ușor aplicate și cred că ar fi bine să fie știute de toată lumea. În primul rând o hidratare zilnică adecvată. Hidratarea trebuie să se facă în funcție de temperaturile climatice, (o cantitate de lichid consumi când sunt 30 de grade afară și o cantitate consumi când sunt -10 grade afară), să se facă în funcție de comorbiditățile pacientului. O altă regulă de nefroprotecție este regimul hiposodat, sarea nu face bine nici rinichilor, nici valorilor tensiunii; evitarea sedentarismului este iarăși foarte importantă cu menținerea unui indice de masă corporală în limite normale; în unele articole de specialitate, obezitatea este incriminată ca și cauză a bolii cronice de rinichi. Oprirea fumatului, evitarea medicamentelor cu potențial nefrotoxic, aici amintesc despre antiinflamatoarele non steroidiene, anumite clase de antibiotice care pot determina afectarea funcției renale; menținerea grăsimilor din sange, a glicemiei în limite normale iarăși este o regulă importantă de nefroprotecție.”
Ce factori influențează sănătatea renală?
Dr. Amalia Petrișor: „Aici există un cumul de factori, pe de o parte sunt o serie de factori favorizanți care țin de gazdă, de exemplu pacienții vârstnici, de sex masculin, o anumită etnie (rasa neagră); prezenta comorbiditățlor: cum ar fi afectare hepatică, afectare cardiacă, pulmonara; anumite neoplazii; pacienti care au în tratament anumite medicamente. Pe langa acești factori favorizanți, sunt incriminati si o serie de factori declanșatori care pot fi reprezentați de infectii, sepsis, deshidratare, stările de șoc, intervenții chirurgicale majore, anumite medicamente, substante de contrast, arsuri, toxice biologice si industriale, etc.”
Cum poate evolua o boală renală netratată în timp?
Dr. Amalia Petrișor: ”De obicei prin apariția complicațiilor. Pot fi complicații acute care pot să pună viața pacientului în pericol sau complicații cronice care pot să se instaleze insiduos. De exemplu: Afectarea cardiovasculară cu creșterea valorilor tensiunii arteriale, calcificari vasculare, apariția de pericardită; tulburari neurologice: polineuropatie uremica; encefalopatie uremica; tulburări hematologice: anemie, disfuncție trombocitară cu predispoziție la sângerări; tulburări ale metabolismului hidroelectreolitic si acido-bazic: cu retentie de sare si apa; hiperpotasemie, care poate fi letală dacă este severă, acidoză metabolica; tulburări gastro-intestinale: greață, vărsături, sângerări digestive, halena uremica; anomalii mineral-osoase, malnutriție și lista poate continua.”
Câți pacienți sunt internați pe secție, la acest moment? Este o perioada aglomerată?
Dr. Amalia Petrișor: „Da, martie-aprilie este o perioadă mai aglomerată, as indrazni sa spun ca este chiar cea mai aglomerata; gradul de ocupare este de aproape 100%, in aproximativ 70% din cazuri sunt pacienti internati prin UPU, iar raportat la varsta 70% sunt pacienți peste 60 de ani, 30% pacienți până în 30-40 de ani.”
Ce soluții există atunci când rinichii nu-si mai îndeplinesc funcția?
Dr. Iulian Coliof: „Atunci când măsurile de prevenție și conservare a funcției renale își pierd eficacitatea și rezerva renală se reduce la circa 10–5%, se impune epurarea toxinelor uremice prin una din metodele de substituție. În prezent există trei posibilități: transplantul renal, dializa peritoneala și hemodializa. Fiecare dintre aceste metode are plusuri și minusuri. Medicul nefrolog va oferi informațiile necesare pacientului suferind de boala renală terminală, prezentând pe înțelesul acestuia indicațiile și contraindicatiile fiecarei metode, beneficiile și complicatiile posibile.”
Care este momentul oportun pentru inceperea dializei?
Dr. Iulian Coliof: „Momentul ales pentru inițierea dializei se stabileste de comun acord cu pacientul și depinde atât de valorile constantelor biologice, dar mai ales de starea generală a pacientului și complicatiile instalate. Decizia de începere a procedurii de dializă (fie ea acută sau cronică) aparține unei echipe medicale complexe constituite din medicul curant nefrolog, medicul A.T.I. (când e cazul), medicul din unitatea de dializa și, bineînțeles, pacient.
Tocmai pentru a reduce posibilitatea apariției complicațiilor în etapa terminală a bolii renale cronice pacientul va fi pregătit din timp pentru una dintre metodele de substituție. În primul rând, va fi informat și va trebui să aleagă tipul de substituție. Dacă alegerea sa este dializa, va trebui să se creeze calea de abord care va fi folosită.
Astfel, pentru hemodializă se va practica, printr-o intervenție de chirurgie vasculară, o fistula arterio-venoasa (adică o comunicare directa între o arteră și o venă). Doar în cazurile urgente sau când patul vascular al pacientului nu permite o astfel de intervenție se apelează la montarea unui cateter pentru dializă. Dacă pacientul optează pentru dializa peritoneală, atunci se monteaza un cateter special la nivelul abdomenului inferior.”
Ce este dializa si cu ce ajuta organismul?
Dr. Iulian Coliof: „Dializa încearcă să mimeze funcțiile rinichiului sănătos. În principiu, în timpul procesului de dializă sunt eliminate toxinele uremice de mici dimensiuni care circulă liber în sânge (nelegate de albumină) și, în acelasi timp, se corectează concentrația potasiului, calciului, fosforului și a bicarbonatului seric. De asemenea, foarte important, se elimina excesul de lichide acumulat. Pentru celelalte funcții renale deficitare se administreaza medicamente de sinteză.
Elementul de bază în orice metodă de dializa este membrana filtrantă. În procedeul de hemodializă aceasta este inclusa în DIALIZOR, iar în cazul dializei peritoneale membrana este reprezentată chiar de peritoneu, adica foița care căptușește cavitatea peritoneală și se răsfrânge pe organele intraabdominale.”
Cum schimba dializa viata pacientului cu boala renala cronica terminala?
Dr. Iulian Coliof: „Calitatea vieții pacientului dializat crește semnificativ odată cu începerea dializei, atâta vreme cât bolile asociate (cardio-vasculare, respiratorii) sunt compensate; crește capacitatea de efort, pofta de mâncare, se ameliorează starea generală iar unii pacienți (cei mai tineri) pot chiar să revina (parțial) la locul de muncă în care își desfășurau activitatea anterior.
Deși pacientul trebuie să respecte un program relativ strict de efectuare a procedurilor de dializa, el are în continuare posibilitatea de a călători (efectuând tratamentul în alte unități de dializă).
Pe măsura înaintării în vârstă și în procedura de dializa se instaleaza complicatiile dializei de lunga durata, de natura cardio-vasculara, de obicei. De asemenea, pacientii dializati cronic sunt mai vulnerabili in fata infectiilor din cauza unei imunodepresii dobandite.”
Ce pacienti se adreseaza unitatii de dializa a Spitalului Județean Buzău?
Dr. Iulian Coliof: „În unitatea de dializă a Spitalului Județean sunt tratați pacienții care încep programul cronic de hemodializă, cei deja dializați dar internati cu o problemă acută de sănătate și o parte din cei care au nevoie acută de dializă. Cazurile grave, cu insuficiența severă multiplă de organe, sunt îngrijite în Terapie Intensiva. Odată stabilizați și acomodați cu procedura de dializă, cei mai multi pacienți sunt preluați de Centrul Cronic de Dializă din județ. Noi ingrijim cronic, constant, un număr de trei pacienți.”
