SJU Buzău | Postul Paștelui – cum se ține corect și care sunt beneficiile lui pentru sănătate

0
143
side view of mix of nuts and dried fruits in a bowl on rustic background

Postul Paștelui începe astăzi, 27 februarie 2023, și are o durată de 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului, care va avea loc pe 16 aprilie 2022. Este cel mai lung post de peste an, dar și cel mai greu de ținut, dat fiind că sunt cele mai puține dezlegări la pește.

Dna. dr. Marinescu Dana Gabriela, medic primar Diabet Zaharat, Nutriție şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău, a fost de acord să răspundă câtorva întrebări cu privire la alimentația din timpul postului.

1. Ce ar trebui să mâncăm în această perioadă ca să nu ne lipsim organismul de vitamine?
Dr. Marinescu Dana: ”Având în vedere că în post se limitează aportul de carne, ouă, lapte, pește, cele mai frecvente deficite apar în rândul constituenților acestora, anume aminoacizii esențiali, vitaminele din grupul B, vitamina D pe care o luam din pește și din ouă. Aminoacizii esentiali lyzina, methionina, triptofan, treonina sunt câteva exemple de aminoacizi esențiali care pot lipsi din alimentatia de post. Consumând soia, tofu, linte, nuci, semințe, quinoa și cereale, putem suplini aceste deficite. Incluzând în alimentație nuci, seminte de in, de chia sau de cânepă, putem recupera din acizii omega 3 si 6 pe care îi pierdem prin eliminarea unor alimente, în perioada de post. În ceea ce privește vitaminele și mineralele, studiile au arătat că aportul de vitamine din grupul B, mai ales B2 –riboflavina și B 12 – ciancobalamina scade. De asemenea atenția trebuie îndreptată spre deficitul de vitamina D, iod, calciu, zinc, fier. Vitaminele B pot fi suplinite prin suplimente, murături și drojdie. Surse vegetale excelente de fier sunt legumele verzi, nucile, semințele de chia. Fasolea și nucile conțin zinc, iar calciu găsim în conopidă, broccoli, varză, spanac, tofu. Cartofii, afinele sarea iodată, ne furnizează iodul de care avem mare nevoie, iar pentru vitamina D ar trebui folosite suplimente și o expunere la soare cel puțin 15 minute pe zi.”

2. Căror persoane le este contraindicat postul?
Dr. Marinescu Dana: ”Postul alimentar nu este pentru toata lumea. E de la sine înțeles că gravidele și mamele care alăptează au interdicție la post, din cauza că alimentația lor nu trebuie să fie lipsită de nutrienți. De asemenea, copii și adolescentii au voie doar la câteva zile de post, pentru că au nevoie de hrana corespunzătoare, fiind încă în creștere. Pacienții care suferă de TBC, diabet și boli metabolice, anemii, boli psihice și nici persoanele în vârstă nu ar trebui să țină post mai mult de 5 zile, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.”

3. Care sunt efectele alimentației bazate doar pe fructe, legume, soia pe o perioadă mai îndelungată de timp, așa cum este Postul Paștelui?
Dr. Marinescu Dana: ”Există un avantaj dovedit clar prin studii în ceea ce priveşte regimul vegetarian sau perioadele când se ţine post. Alimentele de origine vegetală contribuie la modificarea mediului intern spre latura alcalină, care stimulează procesele de imunitate. Este un lucru foarte bun pentru că întăreşte capacitatea corpului de a lupta cu orice boală. Din acest motiv nu sunt recomandate regimurile drastice, care conţin doar proteine. Un alt efect benefic al regimului vegetarian asupra organismului este faptul că supunem organismul unui efort mai mic la digestie. Iar fibrele consumate sunt bune pentru detoxifierea organismului şi diminuează riscul apariţiei unor afecţiuni cum ar fi hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi cancerul de colon. De asemenea, regimul poate ajuta şi cu afecţiunile cardio-vasculare, prin consumul mare de legume şi fructe, care conţin o cantitate mare de antioxidanţi. Pe scurt, un regim vegetarian echilibrat, are următoarele riscuri şi beneficii:
• Scăderea riscului de diabet tip 2 şi obezitate
• Scăderea apariţiei mortalităţii prin cardiopatie ischemică
• Scăderea riscului pentru diverse cancere
• Creşterea riscului de anemie, prin deficitul de fier şi de vitamina B12
• Creşterea riscului de osteoporoză, prin deficitul de calciu şi vitamina D
• Creşterea riscului de hipotiroie, prin deficitul de iod.”

4. Cu ce am putea să înlocuim carnea – o sursă importantă de proteine?
Dr. Marinescu Dana: ”Surse vegetale complete de proteine (care conțin toti cei 9 aminoacizii esențiali) sunt hrișca, quinoa și soia, de exemplu. Poți combina și mai multe surse de proteine incomplete, pentru a obține una completă: cereale integrale (orez brun, cușcuș, pâine din faina integrală) + fasole, mazăre, linte, năut; semințe și nuci + fasole, mazăre, linte, năut. Prin urmare, un prânz compus din humus pe pâine integrală, cu o salată de fasole și ulei de in presat la rece îți va aduce aportul sănătos de proteine și aminoacizi esențiali pentru ziua respectivă.”

5. Care sunt cele mai bune asocieri de alimente? Dar cele mai nereușite?
Dr. Marinescu Dana: ”În timpul postului trebuie să facem tot posibilul pentru a avea o dieta echilibrată. Sfatul meu este să mizăm pe varietate, incluzând fructe, legume și leguminoase, cereale, nuci și semințe. Pentru a oferi organismului nutrienții necesari în timpul postului, asigurați-vă că includeți în dieta dumneavoastră următoarele alimente: legume – 2 ½ căni pe zi, fructe – 2 căni pe zi, cereale – 180gr, pe zi, alimente bogate în proteine – 85 gr pe zi, uleiuri vegetale – 27 gr pe zi. Prin urmare, bine echilibrată, alimentația de post poate asigura toți nutrienții de care avem nevoie.”

6. Ce se întâmplă atunci când, după o perioadă îndelungată în care am ținut post, intrăm direct în masa îmbelșugată? Cum putem face o trecere mai ușoară?
Dr. Marinescu Dana: ”Pentru ca Postul Paștelui durează foarte mult, este posibil să exageram cu mâncarea la masa de Paște. Pentru a evita diverse probleme digestive, ar trebui să ținem cont de o serie de sfaturi și trucuri, astfel încât să ne bucuram de sărbatori frumoase și liniștite în familie. -să împărțim alimentele consistente, care sunt destul de calorice, de la masa de Paște în mai multe mese; -sa nu amestecam prea multe preparate la aceeași masă; -ouale fierte moi sunt mai usor digerabile; -sa evitam ouă cu maioneza, salata de boeuf, alcoolul; -să nu mâncăm dulcele imediat – cozonac, pască, ciocolată – să așteptăm câteva ore duăa masă; -friptura de miel este destul de indigesta – să nu o amestecam cu cartofi prăjiți, orez sau paste; în schimb, putem folosi ca garnitură o salată de crudități, murături în saramură sau stufat; -să profităm de verdețurile de primăvara -să ajutam digestia după masă, cu un ceai digestiv – sugestii de ceai: de anason, de ghimbir, ceaiul verde; =pentru cei cu o bilă leneșă sau alte probleme digestive, este recomandat ca, înainte de masa de Paște, să ia un preparat care stimulează secreția și excreția de bilă – ceai, comprimat, tinctura – de anghinare, cicoare, sunătoare sau păpădie.”

Sursă: Spitalul Județean de Urgență Buzău

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.