Deputatul și președintele PNL Buzău, Adrian Mocanu, cere public ca probele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școli să fie înregistrate integral audio-video, prezentând măsura drept o garanție de transparență și o modalitate prin care ar putea fi eliminate suspiciunile de concursuri aranjate sau intervenții politice. Sună bine. Există însă o mică problemă: ceea ce solicită liderul liberal este deja obligatoriu prin lege și prin metodologia concursului.
Cu alte cuvinte, să militezi în 2026 pentru înregistrarea audio-video a acestor concursuri este aproximativ ca și cum ai lansa o campanie publică prin care să le ceri șoferilor să traverseze intersecția atunci când semaforul arată verde. Ideea este bună. Doar că regula există deja.
Adrian Mocanu a anunțat că susține „înregistrarea integrală, audio și video” a probelor și că vrea „tot, de la început până la sfârșit”, astfel încât să existe maximum de transparență și să nu mai poată fi ridicate suspiciuni privind influențele politice asupra concursurilor. Numai că Ministerul Educației s-a gândit la acest lucru înaintea liderului PNL Buzău.Nu este o propunere, este obligație, Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 fiind cât se poate de explicită.
La art. 66 alin. (12) lit. b) se prevede supravegherea audio-video a probelor și activităților specifice inclusiv în cazul „„concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar”.
Dacă formularea din lege ar mai lăsa cuiva vreo nelămurire, metodologia concursului din acest an înlătură orice dubiu.
„Metodologia din 18 iunie 2026 privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct”, aprobată prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4.155/2026 și publicată în Monitorul Oficial din 6 iulie 2026, spune textual, la art. 14 alin. (3): „Desfășurarea probelor de concurs se înregistrează audio-video.”
Mai clar de atât ar fi greu.
Fișierele rezultate trebuie stocate pe suporturi electronice și arhivate împreună cu documentele concursului. Așadar, nu Inspectoratul Școlar Județean Buzău trebuie convins să pornească aparatele, nu candidații trebuie să fie de acord, nu este nevoie de o rezoluție politică și nici de o nouă inițiativă parlamentară. Camerele trebuie să fie pornite pentru că metodologia obligă organizatorii să înregistreze probele.
Înregistrările sunt folosite chiar pentru contestații
Și aici lucrurile devin și mai interesante. Unul dintre argumentele lui Adrian Mocanu este că filmările ar trebui să existe pentru situația în care un candidat contestă modul în care s-a desfășurat proba. Exact acest lucru este prevăzut deja de metodologie.
„Art. 24 stabilește că rezultatul interviului poate fi contestat, iar pentru soluționarea contestației sunt predate copii ale înregistrărilor audio-video. Acestea sunt transmise unei comisii constituite în alt județ pentru analizarea contestației.” Mai mult, metodologia stabilește la art. 40 că suporturile care conțin înregistrările audio-video ale probelor trebuie arhivate și păstrate timp de cinci ani la inspectoratul școlar. Prin urmare, inclusiv mecanismul de verificare invocat public de liderul PNL Buzău există deja. Nu doar camera este prevăzută de legislație. Este prevăzut și ce se întâmplă cu filmarea după concurs.
Declarație bună pentru Facebook, mai puțin spectaculoasă după citirea metodologiei
Mesajul politic este, fără îndoială, unul atractiv: „Camerele pornite. Concursurile la vedere. Cei mai buni să câștige!”.
Problema apare atunci când deschidem metodologia. Pentru că, odată deschis Monitorul Oficial, presupusa revendicare privind „camerele pornite” se transformă dintr-o propunere pentru transparentizarea concursului într-o simplă solicitare ca instituțiile statului să respecte o obligație pe care o au deja. Este ca și cum un parlamentar ar ieși public și ar spune: „Cer ca la semafor mașinile să plece pe verde și să se oprească pe roșu! Dacă vrem ordine în trafic, atunci să respectăm culorile până la capăt!”. Perfect de acord. Doar că pentru asta există deja Codul Rutier, la fel cum și-n cazul concursurilor de directori există metodologia de concurs și mai ales, legea națională.
Dacă Adrian Mocanu dorește să solicite Inspectoratului Școlar Județean Buzău „respectarea strictă a obligației de înregistrare”, este o poziție legitimă. Dacă are informații că anumite probe nu vor fi filmate sau că sistemele de înregistrare nu funcționează, atunci subiectul devine unul foarte serios. Dar a prezenta „înregistrarea audio-video în sine” drept o nouă măsură care ar trebui introdusă în concursurile din 2026 arată, în cel mai bun caz, că metodologia nu a fost citită înaintea declarației publice.
Ce poate fi, într-adevăr, discutat: accesul la filmări
Există totuși o parte a declarației lui Adrian Mocanu care deschide o dezbatere reală: cine și în ce condiții poate consulta ulterior înregistrările și dacă acestea pot fi făcute publice. Aici situația juridică este diferită. Faptul că probele trebuie înregistrate nu înseamnă automat că filmările pot fi publicate integral pe internet sau furnizate oricui fără respectarea legislației privind datele cu caracter personal. Aceasta este, într-adevăr, o discuție care poate fi purtată: cât de larg trebuie să fie accesul la aceste înregistrări și cum poate fi împăcat interesul public cu protecția datelor celor implicați. Dar despre necesitatea filmării concursurilor nu prea mai este nimic de dezbătut. Legea a decis deja. Metodologia a decis deja. Ministerul a decis deja.
Camerele trebuie pornite. Așa că, înainte de a cere revoluționar culoarea verde la semafor, uneori este suficient să verificăm dacă nu cumva aceasta există deja în regulament.
