Un val de schimbări interne a zguduit în ultimele ore structurile Partidului Oamenilor Tineri din Buzău, unde, în ultimele zile, aproximativ 200 de persoane au fost înlocuite din funcțiile pe care le ocupau în diverse secții. Potrivit surselor, procesul s-a derulat rapid, stârnind reacții și controverse în rândul celor aflați inițial pe listele formațiunii care îl vrea pe Dragoș Eugen Brînzea președinte al Consiliului Județean Buzău.
Ceea ce atrage atenția este faptul că majoritatea celor care i-au înlocuit pe vechii desemnați în secții ar avea legături apropiate cu avocatul Dorin Bădulescu, trecut de-a lungul vremii pe la PNL, ALDE și, în prezent, la PMP, partid care îl susține pe independentul Silviu Iordache. Conducerea POT Buzău, fără formă juridică, spune că „schimbările au avut loc din cauza infiltrațiilor social-democraților” în structurile partidului, în timp ce Bădulescu recunoaște prietenia cu Brătulescu și consideră „glume bune” informațiile potrivit cărora acesta ar fi influențat activitatea POT.
La Buzău, ai nimănui
La Buzău, POT nu are personalitate juridică separată, astfel că toate documentele necesare modificărilor au fost semnate de reprezentanți de la centru. Singurii care, moral, ar fi putut oferi o explicație argumentată și pertinentă sunt: Dragoș Brînzea, candidatul POT la CJ Buzău; Costi Frățilă, reprezentantul POT în Biroul Electoral Județean; sau Dorian Brătulescu, coordonatorul POT Buzău. Am încercat să-i contactăm.
Candidatul, în silenzio stampa
Dragoș Brînzea ne-a răspuns la telefon și ne-a declarat că se află într-o întâlnire și că ne va oferi o declarație ulterior, apoi nu a mai putut fi contactat. Era singurul care, măcar din punct de vedere moral față de cei care i-au strâns semnături pentru candidatură și ulterior au fost îndepărtați, era obligat să ofere un punct de vedere.
Acesta a comunicat, în această seară, pe grupul de WhatsApp cu membrii POT:
Surse imagine: captură WhatsApp
„Sunt directive venite de la București, nu pot să vă zic mai mult sau de ce s-a întâmplat așa (n.r. privitor la modificările de pe listă). Domnul Bădulescu îmi este prieten de 30 de ani, dar nu are legătură una cu alta. Nu pot spune că îi știu personal pe cei de pe listă, dar mă îndoiesc că majoritatea a lucrat cu dl. Bădulescu la ALDE sau PMP (n.r. privitor la relația cu Dorin Bădulescu și dacă aceasta a influențat schimbările de ultimă oră). Dacă măcar unei persoane i-au fost ceruți bani pentru prezența în secții, vreau să faceți acest lucru public. Nu vrem să avem printre rândurile noastre asemenea specimene care contravin procesului democratic.” – Dorian Brătulescu, coordonatorul POT Buzău
Buzoianul Sorin Robe, senator POT de Bistrița: „Știam și am acționat în consecință!”
Singurul care a avut tăria să discute deschis pe tema subiectului a fost buzoianul Sorin Robe, senatorul POT de Bistrița, cel care a susținut întreaga activitate de campanie de la Buzău.
„Știu de aceste modificări de mai bine de o săptămână. Nu puteam rămâne impasibili când nouă ne-au survenit informații potrivit cărora cei pe care îi aveam în secții sunt oameni ai altor partide. Am încercat și reușit să schimbăm pe ultima sută de metri. Nu cunosc relațiile celor din partid, dar în mod cert nu domnul Bădulescu hotărăște ce este în curtea noastră.”
Reprezentantul POT în BEJ Buzău este Costi Frățilă, consilier școlar și, mai important, finul Elenei Năstăsoiu, profesor și candidatul retras al AUR la Primăria Municipiului Buzău, „calul troian al PSD-PNL”, după cum au declarat foștii săi colegi din partidul condus de George Simion. Pentru prezența în Biroul Electoral Județean, acesta este remunerat cu mai bine de 10.000 de lei. După mesajul de pe WhatsApp al lui Brînzea, opinia lui Frățilă devine irelevantă.
De ce ar face un partid schema POT?
Sub anonimat, mai mulți dintre cei aflați pe listele depuse la Biroul Electoral Județean Buzău spun că un loc în secție ar fi fost asigurat în schimbul unei contribuții de 100 de lei. Puțin peste 500 de lei este suma pe care o primește un membru al comisiei dintr-o secție de vot. Este o practică a partidelor mici, care nu au potențial electoral, dar pentru ai căror membri din conducere procesul electoral reprezintă o sursă de venituri. Deși practicile sunt în continuare de actualitate, nu putem afirma că aceasta a fost situația reală la POT Buzău.
În prima fază, POT și-a asigurat numărul de oameni în secțiile de votare. Indiferent de numele acestora, prin acest demers POT Buzău și-a garantat prezența în secții. Fiecărei persoane, reprezentant POT, i-a fost solicitată o listă de minimum 20 de semnături prin care acestea susțineau candidatura lui Dragoș Brînzea la șefia CJ. Practic, prin aceste procedee, candidatura sa a întrunit numărul minim prin care a devenit eligibilă. Legislația este extrem de permisivă și permite trimiterea unor liste care cuprind date vagi și care pot fi ușor falsificate. Prin acest pas, reprezentanții POT au câștigat și timp, un interval de câteva săptămâni care le permite să efectueze modificări în secții după bunul plac. Ceea ce s-a și întâmplat la Buzău.
Schimbările s-au produs într-o perioadă de intensă activitate electorală, iar unele voci din interior consideră că rotațiile de personal au fost motivate mai degrabă pe criterii de prietenie decât de dovadă ori atașament față de partidul condus de Ana Maria Gavrilă.
În paralel, reprezentanți ai POT nu au oferit încă un punct de vedere oficial cu privire la criteriile folosite pentru schimbările efectuate, însă cei desemnați să reprezinte transparența procesului electoral, în primă instanță, solicită transparență și clarificări.
Fenomenul ridică din nou întrebări despre influența politică în numirea pozițiilor remunerate din fonduri publice și despre modul în care promisiunile privind transparența sau corectitudinea procesului electoral se armonizează cu realitatea din teren.
