Buzăul subteran | Un reportaj despre ce a fost, ce a mai rămas și ce nu știm despre adăposturile civile

Dacă sirenele ar începe să sune chiar acum… ai ști unde să te ascunzi? Ai idee ce se află sub picioarele tale? Sub orașul Buzău, zeci de adăposturi tăcute zac în întuneric. Unele pot salva vieți. Altele, doar amintiri. Într-un context geopolitic fragil, întrebarea nu mai este „de ce?”, ci „cât de pregătiți suntem?”

În perioada comunistă, fiecare bloc ridicat trebuia să includă un spațiu de protecție civilă. Adăposturile erau construite cu beton armat, prevăzute cu uși blindate, filtre de aer, vană antisuflu și sisteme de ventilație care permiteau circulația aerului într-un singur sens, aspect esențial în cazul unui atac chimic sau nuclear. Exercițiile de protecție civilă erau frecvente. Era un reflex al unei epoci tensionate, dar conștiente de riscuri.

1 de 11

Curtea de Conturi a României a realizat în luna martie a anului 2025 un audit intern privitor la adăposturile civile de pe teritoriul întregii țări, iar concluzia, una dură este exprimată succint chiar pe prima pagină a documentului: „Lipsa condițiilor necesare protejării populației în situație de conflict armat indică nevoia reproiectării sistemului național de adăpostire”.

RAPORTUL INTEGRAL DIN MARTIE 2025 PRIVITOR LA SITUAȚIA ADĂPOSTURILOR CIVILE ALE CURȚII DE CONTURI

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență din Județul Buzău, la nivelul județului Buzău sunt 53 de adăposturi civile, respectiv 3 puncte de comandă, dintre care 2 județene, unul operativ, în curs de renovare, în municipiul Buzău și unul neoperativ la Sărata Monteoru și al treilea municipal, operativ, în Râmnicu Sărat. Dintre acestea, operative sunt doar 6, iar 46 neoperative.

În momentul de față la nivelul ISU Buzău avem în evidență 53 de adăposturi, dintre acestea 50 sunt adăposturi pentru populație iar trei sunt puncte de comandă, unul în Municipiul Buzău, unul la Râmnicu Sărat, iar unul de rezervă la Sărata Monteoru.

Câte dintre acestea sunt funcționale și conforme cu normele în vigoare?
Aici sunt două aspecte. Dacă vorbim de un atac aerian simplu, toate pot fi folosite. Dar dacă mergem pe un atac chimic, acolo avem o problemă. 90% dintre acestea nu pot fi folosite pentru adăpostirea populației în caz de un atac chimic.

Care sunt dotările adăposturilor funcționale? Aerisire? apă, electricitate, comunicare sau altele conexe?
Acestea au câteva caracteristici trebuie să fie alimentate cu energie electrică, cu apă, trebuie să aibă un sistem de filtru ventilație pentru a filtra aerul viciat din exterior acesta pentru a pătrunde în interior și a fi folosit de către cetățeni, de asemenea ușile trebuie să fie etanșe
să aibă o garnitură care să etanșeze foarte bine, să nu fie pereții crăpați, să avem o înălțime de 2 metri jumătate de la pardoseală la tavan, pereții acestora sunt cu o grăsime de 40 de centimetri, iar tavanul, 25 de centimetri.

Ultima evidență, actualizată recent privitoare la capacitatea adăposturilor este de… doar 6.841 de persoane, dintre care 913 se află în punctele de comandă. Potrivit Normelor tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în subsolul cłădirilor noi, aprobată prin decizia primului ministru nr. 177 din 22.11.1999 pentru realizarea respectivelor adăposturi este necesar doar 1mp per persoană.

Datele furnizate de Primăria Municipiului Buzău, Instituție Prefectului Județului Buzău, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Buzău, raportul Curții de Conturi din martie 2025, site-urile adapostulmeu.ro și fiipregatit.ro oferă date contradictorii în privința numărului de adăposturi civile, iar în unele cazuri, adăposturi de importanță precum cel mai mare din Buzău nu sunt apar în harțile interactive.

Realitatea din subteranul orașului Buzău nu poate fi ignorată. Infrastructura există, dar nu este suficient să se regăsească pe hârtii. Este nevoie de audituri reale, controale riguroase, sancțiuni pentru neconformitate și investiții urgente. Cetățenii trebuie informați, nu liniștiți cu jumătăți sau sferturi de adevăr. Fiecare adăpost nefuncțional poate însemna sute de vieți puse în pericol. În lipsa unui plan concret, scenariile de criză vor rămâne doar exerciții teoretice. Iar timpul, în astfel de cazuri, nu curge în favoarea noastră.

Adăposturile au, în majoritate, structuri solide, dar multe dintre ele necesită reparații urgente pentru a deveni funcționale în caz de urgență.
Unele sunt dotate cu energie electrică, apă curentă și filtre de aer. Altele au suferit degradări, iar componente esențiale, cum ar fi instalațiile de ventilație, de alimentare cu apa sau de canalizare au fost furate sau lăsate în paragină.

Cel mai mare adăpost civil public din Buzău se află la subsolul blocului J1 din cartierul Broșteni. Poate găzdui între 500 și 600 de persoane. Restul au capacități mai mici, între 150 și 200 de locuri.

Realizarea acestui reportaj a întâmpinat dificultăți majore din partea autorităților locale. Deși tema vizează direct siguranța populației, accesul la date complete și actualizate a fost limitat. Răspunsurile din partea Primăriei Municipiului Buzău și a Prefecturii au fost vagi sau întârziate, iar solicitările au rămas fără răspunsuri concrete. Lipsa de transparență ridică semne de întrebare: de ce nu este disponibilă publicului larg o hartă interactivă a adăposturilor? De ce nu se fac campanii de informare? De ce nu s-a făcut nici o investiție solidă de către municipalitate? Într-o situație de urgență, nevoia de claritate devine vitală. Această nu neapărat lipsă de transparență, ci mai degrabă de reacție, ridică întrebări serioase despre responsabilitatea instituțională și dreptul cetățeanului de a fi informat corect într-o situație care privește direct siguranța publică. Primăria Municipiului Buzău și Prefectura au adoptat, în mod vizibil, o atitudine defensivă în fața întrebărilor legitime legate de protecția civilă. În locul unui dialog deschis, am întâlnit rețineri, promisiuni generale și o lipsă de asumare. Într-un context în care realitatea geopolitică impune reacții rapide și planuri clare de prevenție, pasivitatea autorităților locale nu este doar o problemă de comunicare – este un risc major pentru întreaga comunitate.

Cine este responsabil de întreținerea și modernizarea de posturilor de protecție civilă?
Conform Legii 481/2004 fiecare conducător de instituție, fiecare administrator, ce are în administrare un astfel de de spațiu este obligat să prevadă în bugetul anual o sumă aferentă protecție civilă astfel încât să-și permită să întrețină sau să mențină în stare de operativitate acest adăpost.

Care sunt cele mai frecvente probleme întâlnite în inspecțiile periodice pe care le desfășurați în aceste spații, fie ele publice sau private?
De cele mai multe ori sau cea mai mare problemă o reprezintă acel sistem de filtru ventilație a aerului. Bănuiesc că este și destul de costistor și de aceea  implică mai multe fonduri alocate, pe lângă acestea, crăpăturile în pereți, garniturile la fel care nu mai etașează foarte foarte bine… Acestea ar fi cele mai mari probleme întâmpinate.

Considerați că populația județului este suficient de informată în privința existenței și localizării adăposturilor?
Noi am încercat de fiecare dată să venim cu informații de asemenea, semnul protecției civile așa cum vedeți și pe autospeciala din spate, acel triunghi albastru pe un fond portocaliu este reprezentat și pe fiecare clădire care are un adăpost de protecție civilă considerăm că la nivelul județului populația este într-o anumită măsură pregătită. Ce le recomandăm noi? Este întotdeauna să se informeze din locuri sigure oficiale: site-ul ISU Buzău, aplicația DSU, site-url fiipregatit.ro și adapostulmeu.ro.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Buzău monitorizează aceste spații și colaborează cu autoritățile locale, fiind singura instituție care ne-a furnizat într-un timp rezonabil informații pe care atât Instituția Prefectului Județului Buzău, cât și Primăria Municipiului Buzău ar trebui să le aibă la îndemână de îndată. Pentru ultimele două a fost necesară o solicitare în scris cu 5 întrebări la care reprezentanții celor două instituții ar trebui să aibă deja răspunsurile pregătite, nu să dureze săptămâni pentru furnizarea unor date esențiale în caz de necesitate.

1 de 8

O altă instituție ne-a furnizat cu promptitudine informațiile necesare. Spitalul Județean de Urgență Buzău este are două adăposturi antiaeriene importante care se află la subsolul acestuia și al Maternității Buzău. Acestea pot adăposti între 500 și 1.000 de persoane. Cel de la Maternitate este cel mai nou, construit odată cu spitalul, și este complet funcțional. Astfel, infrastructura medicală rămâne una dintre puținele zone pregătite pentru scenarii extreme, iar oamenii din linia întâi mult mai bine pregătiți decât cei de la birouri.

Adriana Bratosin, purtător de cuvânt SJU Buzău: Spitalul Județean de Urgență Buzău deține un adăpost de protecție civilă în caz de război, care este format din 4 camere în care se regăsesc 8 paturi adulți, 10 paturi copii, spații depozitare alimente și medicamente. Adăpostul dispune de sistem de ventilație, instalație electrică funcțională, tunel de evacuare și stingătoare de incendiu. De asemenea, noua clădire a U.P.U.- SMURD deține un adăpost civil dotat și echipat corespunzător precum și secția Maternitate.

Locuitorii orașului par mai degrabă dezorientați decât pregătiți. Mulți nu știu unde se află cel mai apropiat adăpost sau dacă cel din blocul lor mai este funcțional. Alții tratează subiectul în glumă și extrem de puțini sunt responsabili sau conștientizează riscurile la care suntem supuși.

În Elveția, fiecare cetățean are garantat un loc într-un adăpost modern, verificat și dotat. În Finlanda, adăposturile sunt dotate cu rețele de comunicații, grupuri sanitare și chiar facilități de trai. La Buzău, peste 90% din populație nu ar avea unde să se adăpostească eficient în cazul unui atac real.

Există exerciții periodice de simulare a utilizării adăpostului în situații reale?
Nu, la nivelul ISU Buzău nu organizăm astfel de exerciții.

În cazul unui atac sau al unui dezastru care este potocolul pentru accesul populației în aceste adăposturi?
Periodic, ISU organizează astfel de campanii, IGSU la fel au fost demarate campanii pentru a informa populația asupra modului de adăpostire în caz de atac. Încercăm cu fiecare ocazie să informăm populația pentru a fi pregătită într-un astfel de eveniment cu fiecare ocazie, „porți deschise” și alte activități asemănătoare.

Știu că e IGSU are și două website-uri: adapostulmeu.ro și fiipregatit.ro, fiecare și cu o aplicație dedicată. Ce ne puteți pune mai pe larg despre aceste aplicații?
Bineînțeles, pe lângă aceste două aplicații unde găsim exact locația fiecărui adăpost atât din municipiul Buzău, din județul Buzău, dar și la nivel național pe site-ul fiecărui inspectorat pentru stații de urgență avem o listă completă cu adăposturi de protecție civilă în care găsim locația acestuia, numărul de locuri și de asemenea de care tip este, dacă este public sau dacă este privat.

Adăposturile civile nu sunt relicve inutile. Sunt investiții în viață. Sunt spații care, întreținute și respectate, pot deveni diferența dintre panică și salvare. Cetățenii municipiului Buzău au fost deja informați în mod oficial asupra obligației de a elibera spațiile în 24 de ore în caz de urgență. O hotărâre a consiliului local tardivă, deloc suficientă și pe alocuri, inutilă. Este nevoie de un plan coerent, transparent, de investiții, de simulări, de conștientizare. Pentru că dacă nu suntem pregătiți, atunci suntem expuși. Sub orașul Buzău, pământul ascunde încă spații care pot salva vieți. Dar doar dacă le redescoperim și le refacem. Acum. Nu mâine.

Ce recomandări aveți pentru cetățeni în situații de urgență?
Pentru cetățeni, recomandăm să-și pregătească un bagaj minim în care să-și adauge apă, câteva alimente neperisabile, medicamente,
o trusă de prim ajutor, câteva baterii și o lanternă, pe care să le aibă acasă undeva, nu ocupă foarte mult spațiu dar care le pot fi de folos.

Lista adăposturilor de protecție civilă din județul Buzău este publică și poate fi consultată pe site-ul ISU Buzău, adapostulmeu.ro și fiipregatit.ro.

Informează-te. Pregătește-te. Protejează-i pe cei dragi.