7.3 C
Buzău
sâmbătă, martie 16, 2024

FOTOREPORTAJ. DEPARTE DE EUROPA! | Grebănu, departe de tot ce înseamnă o comună europeană!

Custom ad 1

„Comună cu potenţial de dezvoltare ridicat pe domeniile: agricultură, infrastructură tehnico-edilitară, educaţie, turism, industrie” aşa este descrisă comuna Grebănu, într-o analiză internă a primăriei din localitate. Din păcate, ultimii 12 ani au reprezentat stagnarea oricărui proces care putea aduce o îmbunătăţire vieţii din Greabănu sau care puteau aduce comuna condusă de primarul Gheorghe Stanciu mai aproape de Europa.

„Grebănu 2020 – Model al dezvoltării durabile” = Lista promisiunilor neîndeplinite a lui Stanciu

Documentul aflat în posesia primăriei din localitate arată potenţialul comunei şi în scris ce ar trebui făcut pentru un trai mai bun. În timp ce locuitorii comunei se luptă cu sărăcia şi apa murdară, planurile primarului rămân doar nişte cuvinte scrise pe zeci de coli.

Strategia de Dezvoltare Loc… by Andrei Pitigoi on Scribd

În topul veniturilor Primăriei Grebănu se află sumele defalcate din TVA, subvenţiile din partea bugetului de stat şi impozitele pe venit. Practic, mai bine de 80% din ierarhia podiumului reprezintă sume venite din mediul privat sau din buzunarele cetăţenilor. Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea mai multe societăţi comerciale de interes general şi un producător de energie electrică care asigură prin cele menţionate anterior, cea mai mare parte a sumei provenită din mediul afacerist.

Veniturile primăriei din Grebănu de la începutul acestuia an.
Veniturile primăriei din Grebănu de la începutul acestuia an.

Societăţile care contribuie decisiv la bugetul primăriei nu dispun de un număr semnificativ de angajaţi, ca prin urmare numărul populatiei şomere din Grebănu atinge cote alarmante, procentul celor fără loc de muncă fiind pe o pantă ascendentă de ani de zile. Primăria din Grebănu a dat cu piciorul cam la tot ce înseamnă dezvoltarea resurselor umane tinere din teritoriu prin acţiuni de informare şi profesionalizare, sprijinirea fermelor de subzistentă în efortul de a creşte volumul producţiei destinate comercializării, valorificarea aşezării geografice, infrastructura, diminuarea rezistenţei la schimbare în rândul cetăţenilor, dezvoltarea IMM-urilor, a potenţialului agricol, sprijinirea agriculturii, atragerea de fonduri nerambursabile, atragerea de specialişti, creşterea gradului de educaţie a populaţiei, toate ducând la o lipsă cruntă a locurilor de muncă.

Cheltuielile primăriei din Grebănu de la începutul acestui an.
Cheltuielile primăriei din Grebănu de la începutul acestui an.

Viziune futuristă, doar pe hârtie

Primăria Grebănu îşi prezintă pompos viziunea către viitor. Dincolo de materialul prezentat anterior, „Grebănu 2020 – Model al dezvoltării durabile”primarul Gheorghe Stanciu a părut mai preocupat de administrarea comunei pe hârtie. Tot pe site-ul primăriei găsim o analiză SWOT, în mare un document care arată punctele vulnerabile, punctele forte, potenţialele ameninţări, cât şi perspectivele de mai bine. La capitolul maculatură, Primăria Grebănu poate umple biblioteci întregi.

Analiza SWOT | Primăria Gre… by Andrei Pitigoi on Scribd

În lipsa unor alternative locale | Tinerii din Grebănu, produs de export. Apel disperat: „Vreau să-mi cresc copilul în România, dar îmi sunt puse piedici la fiecare pas”

Comuna Grebănu conduce în topul demografic al judeţului, într-un clasament al populaţiei sub 35 de ani. Din păcate, borna este negativă, în comuna de lângă Râmnicu Sărat numărul tinerilor fiind în scădere de la an la an din cauza lipsei implicării autorităţilor locale în proiecte dedicate acestora.

La muncă în străinătate, în timp ce primarul încasează peste 2.000 de euro

Tinerii aleg să plece în străinătate, mânaţi de posibilitatea unui câştig decent şi a unui trai mai bun, asta în timp ce organigrama primăriei din localitate este presărată cu nepotisme şi lărgită în funcţie de interese personale, cu oamenii care nici nu trec pe la birou. Asta în timp ce primarul primeşte peste o sută de milioane de lei vechi pe lună, iar în top 10 al salariilor din Primăria Grebănu nu este nici o persoană care să câştige sub 5.000 de lei.

Faptul că autorităţile locale nu sunt interesate de posibilităţile tinerilor din localitate face ca aceştia să caute alternative pentru un trai mai bun în afara graniţelor ţării, făcând din Grebănu una dintre comunele cele mai părăsite de persoanele cu vârsta între 18 şi 35 de ani, în ultimul deceniu. Deşi comunele învecinate s-au dezvoltat, de peste 10 ani în Grebănu timpul parcă bate pasul pe loc.

Copiii satului plecaţi de ani în străinătate!

Mărturie stă opinia unui tânăr care se apropie de 30 de ani, în proprietatea căruia se află zeci de ovine, dar care nu se poate bucura de niciun beneficiu din partea autorităţilor locale, nepăsătoare în asemenea situaţii. Deşi comunitatea din Grebănu încă se bucură de forţă de muncă disponibilă, aceasta nu este folosită, iar în lipsa locurilor de muncă tinerii migrează către alte zone industrializate sau în străinătate.

„Nu vreau să-mi cresc copiii în străinătate şi nici nu vreau să fiu departe de ei. Aici m-am născut, aici am crescut şi aici mi-am adus toţi banii. Avem o gospodărie cu tot ce trebuie şi animale, dar nu avem asfalt sau măcar un podeţ peste canalul din faţa casei, care atunci când plouă, se inundă şi face să fim rupţi de sat. În spatele casei mele sunt trei centrale eoliene şi-n faţa casei copiii se joacă în praf. Aşa contrast de evoluţie nu am mai văzut nicăieri”.

„Nu este posibil ca în anul 2020, chiar şi în România rurală, România de la ţară care a dat oameni valoroşi şi care a întreţinut ţara atât amar de vreme, să trăim în asemenea condiţii, mai rele decât într-o ţară din lumea a treia”

„Acum doi, trei ani a născut soţia mea şi acela a fost motivul principal pentru care m-am hotărât să revin acasă, în România. Am decis să continui afacerea de familie, investind în ea muncă şi resurse materiale, ajungând ca astăzi să fiu luat în derâdere doar pentru că cer normalitate.” – tânărul fermier din Grebănu.

„Am venit din străinătate şi ce am strâns afară, am cheltuit aici. Mi-am făcut o casă şi am cumpărat animale pe care de câţiva ani mă tot chinui să le cresc. Nu este uşor să ai sute de capete şi să fii tratat cu indolenţă de către reprezentanţii primăriei. Am muncit şi muncesc cinstit şi nu cer decât ceea ce consider ca mi se cuvine.”, ne-a declarat unul dintre tinerii fermieri din Grebănu.

Islazul comunal, motiv de ceartă între cetăţenii din Grebănu! Locuitorii comunei se bat pe terenul împărţit în funcţie de interese

Islazul comunal stă la baza disputei între mai mulţi cetăţeni ai comunei Grebănu. Deciziile primăriei din localitate care a împărţit terenul în funcţie de interesele edilului, teren care teoretic ar trebui să deservească fiecare gospodărie din sat în care se află ovine, a pornit mai multe conflicte. Oamenii se consideră nedreptăţiţi, întrucât persoane cu un număr mai mic de animale sau care nu corespunde cu realitatea, au primit suprafeţe mai mari, faţa de cei oneşti, care trăiesc de pe urmă vieţuitoarelor din curte. Cum infrastructura serviciilor şi cea tehnico-utilitară este slab dezvoltată pe cele mai multe ramuri, iar în comună nu există canalizare, staţie de tratare şi epurare a apei sau gaze, importanţa islazului şi maniera în care acesta este împărţit capătă o importanţă vitală pentru traiul locuitorilor.

Împărţirea nu tocmai echitabilă şi transparentă a pus pe jar locuitorii comunei Grebănu. „Eu, alături de alţi prieteni cu activităţi similare, am aflat ultimii când s-a făcut repartizarea terenurilor din islazul comunal, deşi de la primărie am primit asigurări că vom fi anunţaţi în timp util. Am avut norocul să depun dosarul pentru subvenţii pe ultima sută de metri, altfel trebuia să caut terenuri în afara comunei sau să-mi vând animalele”, a mai precizat tânărul buzoian.

ASFALT LA CENTIMETRU. ÎN BĂTAIE DE JOC! | Drumurile din comună, un circuit închis de interese personale!

PNDL | O combinaţie a băieţilor deştepţi

Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-a dovedit una dintre cele mai bune iniţiative pentru dezvoltarea celor care se ocupă de satul românesc. Mai precis, a buzunarelor acestora. Lucrări efectuate în grabă, de “ochii lumii” sau pe alocuri prezente doar pe hârtie au făcut din banii cetăţenilor o sursă de venit pentru băieţii deştepţi din jurul celor care ne conduc destinele. În ediţia de faţă, vă prezentăm doar o parte din aranjamentele care au umplut conturile politicienilor. Fotografia zilei vine de la Grebănu, acolo unde asfaltul turnat recent este doar o umbră a proiectului aflat pe hârtie.

Principalul motiv de mândrie al primarului din Grebănu este cea mai bună glumă a comunei sale. Asfaltul turnat pe mai multe dintre drumurile comunale stârneşte râsul experţilor din domeniu, care după ce au vizionat fotografiile alăturate au ajuns la concluzii comune. Asfaltul a fost pus în grabă, drept dovadă finisajele din zone limitrofe, iar procesul de turnare nu a respectat indicii de vreme şi tehnici, dovadă faptul că acesta poate fi îndepărtat prin smulgere cu mâna de orice persoană. Totodată, dimensiunile atât de înălţime cât şi de lăţime sugerează un proces făcut rapid şi nu se află în concordanță nici cu recomandările europene, nici cu recomandările firmelor din domeniu.

Mihaela Travel | Agentie de turism
Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -Custom ad 4
- Advertisment -

Cele mai citite articole

Comentarii recente