O operațiune de înșelăciune, pregătită timp de două săptămâni și în care a fost folosită inclusiv inteligența artificială, a fost dejucată de polițiștii buzoieni. Victima, un om de afaceri din județul Buzău, urma să predea aproximativ 30.000 de euro unor persoane care pretindeau că reprezintă instituții ale statului. Ancheta s-a încheiat cu prinderea în flagrant a unui cetățean ucrainean, în vârstă de 37 de ani, care venise să ridice banii. Reprezentanții Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Buzău au prezentat modul în care a fost organizată tentativa de fraudă, explicând etapele prin care suspecții au încercat să câștige încrederea victimei și să o determine să renunțe la economiile sale.
Două săptămâni de apeluri și identități false
Totul a început cu o serie de convorbiri telefonice. Omul de afaceri a fost contactat în repetate rânduri de persoane care își atribuiau diferite calități oficiale. Uneori susțineau că lucrează pentru operatori de telefonie mobilă, alteori pretindeau că sunt angajați ai unor instituții bancare, ofițeri ai Poliției Române sau reprezentanți ai Serviciului Român de Informații. Scenariul folosit avea la bază o presupusă compromitere a informațiilor bancare ale victimei. Sub pretextul că încearcă să îi protejeze conturile și economiile, apelanții urmăreau să obțină date personale și detalii despre situația financiară a bărbatului. Potrivit anchetatorilor, întreaga operațiune a fost construită cu atenție, fiecare discuție reprezentând o nouă etapă în încercarea de manipulare.
Inteligența artificială, folosită pentru a imita reprezentanți ai autorităților
După etapa apelurilor telefonice, suspecții au trecut la o metodă mai sofisticată. Au inițiat convorbiri video în care au utilizat imagini generate sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a crea impresia că interlocutorii sunt persoane cu funcții oficiale. Prin această tehnică, autorii tentativei de fraudă încercau să ofere credibilitate poveștii și să înlăture eventualele suspiciuni ale victimei. Apariția unui presupus reprezentant al autorităților într-un apel video era menită să întărească ideea că bărbatul participă la o procedură reală de protejare a banilor săi.
Aproape 30.000 de euro, pregătiți pentru predare
După ce au considerat că au câștigat încrederea omului de afaceri, escrocii i-au transmis instrucțiunile pentru transferul banilor. Acesta trebuia să retragă din conturile bancare 86.000 de lei și 11.000 de euro, sume care urmau să ajungă la o persoană desemnată să le colecteze. Pentru a justifica operațiunea, suspecții au inventat existența unui cont bancar securizat, în care banii ar fi urmat să fie transferați pentru a fi feriți de eventuale fraude. În realitate, predarea numerarului ar fi însemnat pierderea controlului asupra întregii sume.
Omul de afaceri a urmat inițial indicațiile primite, însă, după ce a realizat că ar putea fi ținta unei înșelătorii, a sesizat autoritățile. Polițiștii au organizat o acțiune de prindere în flagrant a persoanei trimise să ridice banii.
Un cetățean ucrainean, arestat preventiv
Persoana care s-a prezentat pentru a prelua numerarul este un bărbat de 37 de ani, cetățean ucrainean. Acesta a fost prins de polițiști în cadrul operațiunii organizate după sesizarea victimei. Ulterior, pe numele său a fost dispusă măsura arestării preventive pentru 30 de zile. Ancheta nu s-a încheiat odată cu reținerea suspectului. Oamenii legii încearcă să identifice toate persoanele implicate în organizarea fraudei, să stabilească rolul fiecăreia și să verifice dacă aceeași metodă a fost utilizată și împotriva altor persoane.
Avertismentul polițiștilor: niciun reprezentant al statului nu vă cere să predați bani pentru a-i pune în siguranță
Cazul de la Buzău arată cât de elaborate au devenit fraudele financiare și cât de ușor pot fi folosite noile tehnologii pentru a construi identități false. Polițiștii le recomandă cetățenilor să trateze cu maximă precauție apelurile prin care persoane necunoscute solicită informații bancare, parole, coduri de autentificare sau retragerea unor sume de bani. Simplul fapt că un interlocutor poartă o uniformă într-o convorbire video ori pretinde că reprezintă Poliția, SRI sau o instituție bancară nu constituie o garanție a identității sale. Orice astfel de solicitare trebuie verificată independent, prin contactarea instituției respective la numerele sale oficiale. De asemenea, persoanele care suspectează o tentativă de fraudă sunt sfătuite să întrerupă comunicarea și să anunțe imediat Poliția.Cercetările în acest dosar continuă, anchetatorii urmărind să stabilească întreaga rețea din spatele tentativei de înșelăciune. Cazul reprezintă totodată un avertisment privind folosirea inteligenței artificiale în fraudele financiare, tehnologie care le permite infractorilor să construiască scenarii tot mai greu de deosebit de situațiile reale.


