Deputatul PSD de Buzău Oana Matache susține că România nu urmărește suficient de clar ce se întâmplă cu tinerii după ce finalizează o școală profesională sau un liceu tehnologic. Parlamentarul a transmis că a primit răspunsul Ministerului Educației și Cercetării la solicitările sale privind monitorizarea inserției absolvenților pe piața muncii, iar concluzia pe care o formulează este una îngrijorătoare: există instrumente create pentru acest scop, dar acestea nu ar fi folosite la adevăratul lor potențial.
Oana Matache afirmă că a întrebat oficial Ministerul Educației cum urmărește statul traseul profesional al tinerilor care termină programe de educație și formare profesională, în special în contextul în care deciziile privind clasele, calificările și viitorul liceelor tehnologice ar trebui să fie fundamentate pe date actuale despre piața muncii.
Platforma ReCONECT, instrument existent, dar insuficient folosit
Deputatul PSD Buzău arată că România a finanțat din fonduri europene platforma ReCONECT, un mecanism care ar fi trebuit să monitorizeze tocmai inserția absolvenților pe piața muncii, să anticipeze nevoile de calificări și competențe și să sprijine evaluarea politicilor publice din domeniul ocupării și formării.
Platforma ReCONECT a fost prezentată de ANOFM ca un instrument destinat monitorizării, anticipării și corelării cererii cu oferta de pe piața muncii, inclusiv prin urmărirea traseului de la absolvire până la încadrarea în muncă. De asemenea, documentele oficiale privind proiectul indică obiectivul de corelare a cererii cu oferta de forță de muncă prin mecanisme de monitorizare, evaluare și anticipare a nevoilor de competențe.
Oana Matache susține însă că răspunsul primit de la Minister arată o problemă importantă: platforma există și funcționează, dar utilizarea sa ar fi limitată de lipsa accesului la date.
„Adică, noi avem instrumentul necesar, dar nu îl folosim”, a transmis deputatul PSD de Buzău.
Absolvenții nu sunt urmăriți după criteriul angajării
Una dintre criticile formulate de Oana Matache vizează lipsa unei evaluări oficiale a școlilor în funcție de numărul absolvenților care își găsesc un loc de muncă după finalizarea studiilor.
Deputatul susține că, în prezent, liceele tehnologice ajung să fie judecate mai ales prin prisma rezultatelor la bacalaureat, deși rolul lor principal este pregătirea tinerilor pentru meserii și pentru integrarea pe piața muncii.
În opinia sa, această abordare poate crea o imagine incompletă asupra performanței unei școli tehnologice. O unitate de învățământ care formează tineri pentru meserii cerute de angajatori ar trebui evaluată și în funcție de capacitatea absolvenților de a se integra profesional, nu doar în funcție de un examen final.
„Liceele tehnologice sunt judecate după un examen, nu după ce au fost create să facă, adică să pregătească meseriași”, a transmis Oana Matache.
Decizii pentru viitor luate pe date vechi
Parlamentarul buzoian atrage atenția și asupra modului în care sunt stabilite locurile și calificările din învățământul profesional și tehnologic. Potrivit acesteia, documentele folosite pentru fundamentarea deciziilor privind oferta educațională din Buzău se bazează, în parte, pe date vechi, de acum 10–15 ani.
Oana Matache susține că noile planuri regionale sunt revizuite abia acum, deși anul școlar a început deja. În opinia sa, acest lucru afectează atât elevii, cât și părinții, care ajung să aleagă o meserie fără să aibă suficiente informații despre șansele reale de angajare.
„Asta înseamnă că părinții și copiii aleg o meserie fără să știe dacă duce la un loc de muncă. Iar școlile sunt etichetate drept «eșec» pe criterii care nu le reflectă munca”, a transmis deputatul PSD.
ReCONECT are bază legală pentru monitorizarea traseului absolvenților
Tema ridicată de Oana Matache are legătură și cu mecanismul integrat reglementat la nivel național. Hotărârea de Guvern nr. 369/2024 prevede că acest mecanism are ca scop anticiparea nevoii de competențe și corelarea sistemului de educație cu cererea de pe piața muncii, având printre componente monitorizarea inserției absolvenților de învățământ profesional și tehnic și de învățământ superior.
Actele normative prevăd și interoperabilizarea unor baze de date cu platforma ReCONECT, tocmai pentru ca instituțiile să poată folosi informații administrative în fundamentarea politicilor publice.
În acest context, deputatul PSD consideră că problema nu este lipsa unui cadru sau a unui instrument, ci folosirea efectivă a datelor disponibile pentru a construi politici educaționale adaptate realității economice.
Solicitări către Ministerul Muncii pentru datele județului Buzău
Oana Matache anunță că demersurile sale nu se opresc la răspunsul primit de la Ministerul Educației. Deputatul PSD de Buzău spune că va solicita Ministerului Muncii datele pentru județul Buzău, astfel încât situația absolvenților și nevoile pieței muncii să poată fi analizate pe baza unor informații actuale.
Aceasta susține că noile planuri privind învățământul profesional și tehnologic trebuie realizate pe date reale, actualizate, din 2026, nu pe informații vechi.
Demersul vizează, potrivit parlamentarului, o mai bună corelare între școli, calificările oferite elevilor și cererea reală de pe piața muncii din județ.
„Școlile nu trebuie etichetate după criterii care nu le reflectă munca”
Mesajul Oanei Matache pune în discuție modul în care statul evaluează succesul învățământului profesional și tehnologic. În opinia sa, o școală care pregătește tineri pentru meserii trebuie analizată și prin prisma inserției profesionale a absolvenților, a cererii de pe piața muncii și a legăturii cu angajatorii.
Deputatul PSD susține că părinții și elevii au nevoie de informații clare atunci când aleg o calificare, iar școlile au nevoie de criterii corecte de evaluare, adaptate misiunii lor.
Oana Matache a precizat că apreciază faptul că Ministerul Educației a răspuns interpelărilor parlamentare, însă consideră că este nevoie de pași concreți pentru ca datele să fie folosite în mod real în deciziile privind educația profesională și tehnologică.
În lipsa unei monitorizări eficiente, susține parlamentarul, România riscă să formeze tineri pentru calificări care nu corespund nevoilor actuale ale economiei, în timp ce elevii, părinții și școlile rămân fără repere clare privind viitorul profesional al absolvenților.
