Anotimpul cald este în toi. Este perioada când petrecem tot mai mult timp în natură, pentru a ne bucura de soare şi verdeaţă. Ieșirile în natură vin la pachet, din păcate, cu o serie de neplăceri provocate de către insecte, precum albinele, viespile, purecii, furnicile sau păianjenii.

De obicei, înţepăturile de insecte nu sunt urmate decât de dezvoltarea unor iritaţii locale de mici dimensiuni, uşor dureroase, care trec spontan în câteva zile. Există însă şi pacienţi la care o înţepătură de insectă, în special de albină sau viespe, poate declanşa reacţii alergice severe.

Referitor la alergiile cauzate de înţepăturile de albine și alte insecte, am rugat-o pe dna dr. Simona Băjenaru, medic primar Alergologie şi Imunologie clinică în cadrul Spitalul Județean de Urgență Buzău, să ne ofere câteva informaţii despre acest subiect.

Dr. Simona Băjenaru, despre înțepăturile de insecte
Dr. Simona Băjenaru, despre înțepăturile de insecte

Căldura din aceasta perioadă a favorizat înmulţirea insectelor. A crescut riscul expunerii la înţepături?
Dr. Simona Băjenaru: „Într-adevăr, sezonul cald vine la pachet şi o serie de neplăceri. Și dacă este să vorbim de înţepăturile de insecte, sunt destul de frecvente în sezonul cald. Manifestările variază de la reacţii locale uşoare, până la reacţii severe de tip anafilaxie, adică reacţie alergică severă sistemică. Când vorbim de reacţii alergice sistemice severe, vorbim în special de înţepăturile de himenoptere, adică înţepătura de albină sau de viespe, în partea noastră de Europă.

Ce se poate întâmpla dacă o persoană este înţepată de o albină sau viespe?
Dr. Simona Băjenaru: „În mod normal, orice înţepătură de albină sau de viespe dă o reacţie locală inflamatorie care nu pune probleme la cele mai multe persoane, dar la persoanele cu sensibilizări, adică care au căpătat în timp, au început să producă în timp acei anticorpi care la înţepătura de albine reacţionează cu veninul de albină sau de viespe, fac reacţii alergice care pot varia de la reacţii locale extinse până la reacţiile care pot pune viaţa în pericol, adică acele reacţii care se manifestă în general la distanţă de locul înţepăturii şi care pot să apară şi manifestări respiratorii gen sufocare, pot să apară şi manifestări neurologice, să îşi piardă cunoştinţa, manifestări cardiovasculare (cele mai severe – de la hipotensiune până la adevăratul şoc anafilactic) pe lângă acele manifestări cutanate, care, încă o dată, trebuie să fie la distanţă de locul înţepăturii, ca să dea o notă de gravitate reacţiei.

Ne spuneţi câteva măsuri generale de prim ajutor şi tratament în caz de înţepătură de albine şi viespi?
Dr. Simona Băjenaru: „Persoanele care se ştiu alergice la înţepături, la veninul de albine sau de viespe, pe lângă măsurile de prevenţie, adică ceea ce ar trebui să facă să nu ajungă în situaţia de a fi înţepate, au şi o trusă de urgenţă, adică îi învăţăm ce trebuie să facă dacă sunt înţepaţi. Referitor la măsurile de prevenţie, îi învăţăm, în primul rând, să nu poarte haine foarte frumos colorate, care să le atragă, să poarte culori mai terne, să nu se dea cu parfum sau chiar cu after shave, de exemplu la bărbaţi, mai ales dacă se duc undeva în natură. La fel, pentru a nu le atrage, să nu le agite, să îşi protejeze în special extremitatea cefalică, să nu umble desculţi prin iarbă, să nu consume fructe sau sucuri care au stat afară şi astfel să poată să muşte dintr-o albină şi să fie înţepat de limbă sau de mucoasa faringiană, de exemplu, care se umflă foarte repede şi atunci există riscul de sufocare foarte mare. Dacă sunt înţepaţi, la fel, trebuie să urmeze anumiţi paşi, în primul rând să nu intre în panică, în funcţie de locul înţepăturii. Îi mai învăţăm să aplice un garou deasupra locului înţepăturii, vorbim de extremitate, deget, mână, să pună compresii reci, niciodată să nu frece locul înţepăturii, cum se freacă, în popor, cu sare sau cu pătrunjel, mai bine nu, sunt sfătuiţi ca prin ridicare să scoată acul care rămâne în piele, deorece prin frecare nu faci altceva decât să împrăştii şi mai repede veninul, să se absoarbă mult mai repede. Cel mai la îndemână şi cel mai util este să folosească o compresă cu apă rece, local, pe lângă administrarea medicamentelor din trusa de urgenţă, care poate merge de la administrarea adrenalinei autoinjectabile, până la administrarea unor comprimate antialergice chiar şi antiinflamatoare de tip steroidiene şi apelarea serviciului de urgenţă, pentru că de cele mai multe ori este nevoie de intervenţia mult mai serioasă decât doar primele măsuri de ajutor.

În caz de anafilaxie, ce trebuie să facem?
Dr. Simona Băjenaru: „Aşa cum am menţionat, pacienţii care au trecut de anafilaxie, toţi trebuie să poarte la ei în perioada sezonului de zbor al himenopterelor această adrenalină autoinjctabilă, care este sub forma unui stilou cu o doză preumplută, sunt învăţaţi cum să şi-o administreze şi nu trebie să stea pe gânduri în a o administra. Ba mai mult, trebuie să înveţe şi anturajul, familia, prietenii să le administreze această adrenalibnă, pentru că se întâmplă, uneori, ca din cauza unei reacţii alergice sistemice, să îşi poată pierde cunoştinţa şi nu mai pot să-şi autoadministreze tratamentul. Cel mai frecvent ne confruntăm, în perioada aceasta, cu reacţiile la înţepăturile de insecte târâtoare. Sunt foarte mulţi copii care vin. În termeni medicali, afecţiunea se cheamă prurigo şi sunt nişte reacţii alergice la înţepături de insecte târâtoare adică purice, furnică, păianjen, acestea sunt cele mai frecvente reacţii care vin, partea bună este că încercăm să le explicăm părinţilor, care sunt foarte speriaţi, că nu este nimic grav. Este doar sâcâietor şi enervant, pentru că sunt extrem de pruriginoase, te mănâncă foarte tare, iar copiii se tot scarpină şi le autoîntreţin, pe lângă neplăcerile acestei mâncărimi.

Care sunt recomandările dumneavoastră pentru a evita înţepătura de albină?
Dr. Simona Băjenaru: „Pentru înţepătura de albină, ca şi la viespe, sunt acele măsuri de prevenţie cunoscute. Riscul la o persoană care nu a fost niciodată înţepată nu avem cum să-l estimăm, mai ales dacă nu are şi un teren alergic. Asta, deoarece terenul alergic atopic nu le dă o predispozitie de a face reacție la înţepătura de albină, ei au un risc de a face reacţie mai severă dacă sunt înţepaţi de albină dar nu de a face reacţia în sine. În legătură cu înțepătura de insecte de care vă povesteam la copii, sunt tot felul de produse repelente, de sprayuri, creme care să ţină la distanţă insectele. Când ieșim în natură, este bine să fim acoperiţi cât mai mult, cu pantalon, cu bluză cu mânecă lungă, ca să scadă suprafaţa de piele expusă riscului de a fi înţepaţi.

Sursă: Spitalul Județean de Urgență Buzău

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.