Catedrala Sfânta Sofia, pe care președintele turc Recep Tayyip Erdogdan dorește să o transforme în moschee, este un giuvaier arhitectural cu o istorie zbuciumată. Unul dintre simbolurile orașului Istanbul, operă arhitecturală importantă, catedrala Sfânta Sofia, numită de asemenea și „minunea minunilor”, devenită muzeu în 1934, este în prezent subiectul unei decizii politice cu privire la statutul său. Mai multe asociații solicită transformarea ei în moschee. Aceste asociații îl sprijină pe președintele Recep Tayyip Erdogan, nostalgic al epocii Imperiului Otoman, care dorește să atragă electorat conservator, făcând din transformarea catedralei în moschee o promisiune electorală.

Construită în secolul al VI-lea de către bizantini în scopul desfășurării ceremoniei de încoronare a împăraților, catedrala Sfânta Sofia face parte din patrimoniul UNESCO și una dintre principalele atracții turistice ale Istanbulului. Hagia Sophia este un muzeu, bazilica istorică și moscheea din Istanbul. Este o catedrală patriarhală cu un plan bazilical construit de împăratul bizantin Iustinian I în centrul vechi al orașului din peninsula istorică a Istanbulului între anii 532-537 și a fost transformată în moschee de Fatih Sultan Mehmet după cucerirea otomană a Istanbulului în 1453. Funcționează ca muzeu din 1935. Hagia Sophia este o structură de tip bazilică cu cupolă care combină planul bazilicii cu planul central din punct de vedere al arhitecților și este considerată o etapă importantă în istoria arhitecturii, cu tranziția cupolei și caracteristicile sistemului de rulmenți.

Împăratul bizantin Iustinian începe proiectul de construire a catedralei în anul 532 în Constantinopol, numele inițial al capitalei imperiului. Acesta le încredințează arhitecților Isidoros din Milet și Anthemios din Tralles o misiune: construirea celui mai mare edificiu creștin din toată lumea. În acest scop, li se pune la dispoziție tot ce au nevoie: o sută de coloane elenistice de la templul zeiței Artemis din Efes, marmură verde din regiunea Tesalia din Grecia, marmură albă din Marmara, marmură roz din Synada, marmură galbenă din Africa, marmură neagră din Pirinei, pietre negre din regiunea Bosfor…

Cea mai mare cupolă din lume

„Împăratul Iustinian a construit o catedrală uluitoare”, afirmă Frédéric Hitzel, cercetător la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice și specialist în istoria otomană, citat de France24. Vizitatorii sunt impresionați de dimensiunile catedralei, în special de cupola sa care, la aceea vreme, era cea mai înaltă din lume (55 m înălțime, 30 m diametru). Abia Catedrala Sfântul Petru din Roma, construită 1000 ani mai târziu, a depășit-o”.

A fost nevoie de mai puțin de șase ani și de mai mult de 10 000 lucrători și de 100 arhitecți pentru a construi Hagia Sofia (Sofia, în greaca veche, înseamnă „înțelepciunea divină”. După inaugurarea sa în 537, catedrala a devenit locașul patriarhului ortodox și locul de desfășurare al ceremoniilor de încoronare a împăraților bizantini.

Istoria catedralei nu este lipsită de zbucium. Pe de-o parte, distrusă de numeroase cutremure, catedrala a fost în mod sistematic reconstruită. De asemenea, aceasta a fost vătămată de cruciații din timpul Jefuirii Constantinopolului din 1204. Bogățiile ei, în special metalele prețioase din altarul său, sunt foarte căutate. Edificiul devine catedrală catolică romană până la plecarea ocupanților în 1261.

Transformarea în moschee

În 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul. În timp ce majoritatea locașurilor creștine ale orașului sunt jefuite, sultanul Mehmed al II-lea ordonă preservarea catedralei Sfânta Sofia, pentru ca apoi să fie transformată în moschee. Este începutul unei noi ere în istoria catedralei, iar construcției arhitecturale i se adaugă un minaret.

Turkey, Istanbul, June 2018 – Interior of Hagia Sophia. It is an object of UNESCO world heritage

„Mehmed al II-lea construiește Palatul imperial Topkapî în proximitatea catedralei, iar în fiecare vineri se duce să se roage în coloană”, povestește Frédéric Hitzel. Totodată, catedrala Sfânta Sofia servește ca model de construcție pentru alte moschei, în special pentru moscheea Sulleymaniye, construită între 1550 și 1557 de către celebrul arhitect Sinan sau pentru moscheea Sultanhmet, zisă și moscheea Albastră, inaugurată în 1616.

Pe parcursul secolelor, trei alte minarete au fost adăugate la construcția catedralei Sfânta Sofia iar mozaicurile creștine pe care Mehmed al II-lea nu le-a atins niciodată vor fi acoperite cu ghips începând cu anul 1750.

S-au efectuat foarte multe restaurări în vederea conservării edificiului, ca de exemplu în perioada 1847-1849 în timpul sultanului Adulmecid, cel care a restaurat cupola și boltele, făcând și alte schimbări atât în interior cât și în exterior. O parte din vopseaua solidă care acoperea mozaicurile a fost apoi înlăturată.

Fostul președinte, Atatürk, oferă „umanității” catedrala Sfânta Sofia

Dar istoria tumultuoasă a catedralei ia o altă direcție în 1934. Președintele noii Republicii a Turciei, Mustafa Kemal Atatürk, decide să ofere catedrala „umanității”, transformând moscheea într-un muzeu. Restaurarea catedralei între 1930 și 1935 permite descoperirea mozaicurilor, considerate o referință pentru arta bizantină.

„Atatürk, care era laic, își dorea să vadă cum țara devine modernă iar pentru el, catedrala reprezenta un simbol al unei țări deschise și pregătite să-i primească pe creștinii din întreaga lume”, explică Frédéric Hitzel. În timp ce Turcia suferea din cauza crizei economice după recesiunea din 1929, transformarea catedralei Sfânta Sofia într-un muzeu permitea să atragă toate privirile din întreaga lume și în special pe investitori.”

Astăzi, Sfânta Sofia este un muzeu vizitat de milioane de turiști în fiecare an. Anul trecut, catedrala a fost cel mai vizitat monument din Turcia, înregistrând un număr de 3.8 milioane de turiști.

Cu toate acestea, catedrala Sfânta Sofia a fost teatrul mai multor activități islamice în ultimii ani. De la ocuparea funcției de președinte de către Recep Tayyip Erdogan în 2003, aceste activități s-au multiplicat în interiorul catedralei Sfânta Sofia. Au avut loc în special sesiuni de lectură a Coranului sau rugăciuni colective în curtea catedralei. În 2018, chiar și președintele Erdogan a citit aici un verset din Coran.

Din 2005, câteva asociații au încercat de mai multe ori să sesizeze justiția în vederea reclamării unei reveniri la statutul de moschee dar până în prezent nu s-a produs nicio schimbare.

Curiozități despre catedrala Hagia Sofia

Una dintre curiozități o reprezintă coloana de marmură cu secțiune pătrată, plasată în extremitatea de sud-est, în spațiul central. Pe ea există o amprentă de palmă care a intrat în legendele creștine și turcești deopotrivă. Legenda leagă urma acelei palme pe piatră de trecerea Sfintei Fecioare prin ținutul acelei biserici.

Hagia Sofia are o coloană cunoscută sub numele de coloana dorințelor, coloană care este umedă la atingere. Este situată în porțiunea de nord-vest a bisericii, iar pe ea este o gaură în care oamenii își blochează degetele pentru a primi vindecarea de afecțiunile lor.

Fosta catedrală era o construcție remarcabil de mare, doar cu câțiva centimetri mai mică decât domul Panthéon-ului din Paris, una dintre cele mai mari clădiri. Domul ei era cel mai mare de acest fel, doar domul Bazilicii „Sfântul Petru” din Roma, construită în secolul al XVI-lea, a întrecut imensitatea ei.

Text tradus şi adaptat după un articol France24. Curiozităţi din Libertatea. Foto: Andrei Piţigoi | andreipitigoi.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.