Fenomenul de îmbătrânire a populației devine una dintre cele mai importante transformări sociale ale secolului 21, având implicații în toate sectoarele societății, inclusiv pe piața muncii și în cea financiară, cererea de bunuri și servicii, transport și protecție socială. Îmbătrânirea demografică reprezintă creșterea vârstei medii a populației, ca urmare a scăderii ratei de fertilitate și a creșterii speranței de viață. Fertilitatea actuală de doar 1,3 copii/femeie nu permite înlocuirea naturală a generațiilor, astfel că România ar urma să aibă în anul 2070 o populație rezidentă de 13,2 milioane de locuitori. Cu acest fenomen se confruntă toate statele Europei și, implicit, și România.

În perioada 2003 – 2020, populația vârstnică din mediul urban a crescut semnificativ, ajungând aproape de valoarea celei din mediul rural. Se preconizează că ponderea populației vârstnice, din totalul populației rezidente, va crește în perioada 2019 – 2070 de la 18,7% la 28,6%, în timp ce ponderea populației tinere se va reduce de la 15,7% la 14,8%. Dacă în anul 2019 indicele de îmbătrânire la nivelul țării era de 120 de vârstnici la 100 de tineri, în perspectiva anului 2070 indicele de îmbătrânire va fi de 194 de vârstnici la 100 de tineri.

Conform unui clasament național întocmit de Institutul Național de Statistică, care a analizat intervalul de referință 2012-2020, județul Buzău face parte din categoria județelor cu cea mai „bătrână” populație din țară. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, cele mai „bătrâne” județe din România sunt Teleorman (vârsta medie este de 46,8 ani), Vâlcea (46,1 ani), Brăila (45 ani), Olt (44,7 ani), Hunedoara (44,5 ani), Mehedinți (44,5 ani), Buzău (44,5 ani) și Caraș-Severin (44 ani), iar cele mai „tinere” județe sunt Iași, Ilfov, Suceava și Bistrița Năsăud, cu vârsta medie a locuitorilor în jurul a 40 de ani.

Așa cum am menționat la început, implicațiile fenomenului de îmbătrânire a populației se răsfrâng în mai toate sectoarele societății. Câteva dintre efectele acestei tendințe sunt scăderea forței de muncă, creșterea taxelor pe muncă sau a cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii, modificări structurale ale economiei, cauzate de dezvoltarea pieței de bunuri și servicii pentru persoanele în vârstă.

În general, îmbătrânirea populației este o consecință firească a prosperității, prin creșterea
speranței de viață și o alegere mai informată a momentului pentru a avea copii. Însă, în România, îmbătrânirea este determinată de trei fenomene: creșterea speranței
de viață, scăderea ratei de fertilitate și emigrația.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.