Anemia este o afecțiune pentru care copiii ajung destul de frecvent în cabinetul medicului pediatru. Este important ca părinții să recunoască simptomele anemiei și să ceară sfatul medicului la timp. De ce este important un consult medical? Cum știm că un copil are anemie? Ce rol are alimentația și care sunt cele mai bogate alimente în fier? Cum tratăm copilul anemic? Aflăm răspunsurile de la dna dr. Anica Gina, medic primar Pediatrie în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de anemii la copii și care sunt cauzele apariției acestora?
Dr. Anica Gina: „În primul rând, anemia este o afecțiune destul de frecventă la copii, undeva cred că 40-50% dintre sugari și copiii mici au o carență de fier, mulți dintre ei chiar și anemie. De ce este important să discutăm astăzi despre anemie? Deoarece în ultima perioadă, mai exact în ultimii doi ani, au fost multe cazuri, mult mai multe decât în urmă cu mai mulți ani, de anemii severe, anemii cu hemoglobină sub 7 grame la decilitru, pentru care a fost nevoie chiar de transfuzii de sânge. Este important să discutăm despre prevenția acestei anemii pentru că se poate să știm din timp, medicii de familie știu ce au de făcut, pediatrii știu ce au de făcut, doar că părinții trebuie să se adreseze medicilor și, din timp, trebuie să descoperim, încă din faza deficitului de fier, pentru a nu ajunge în cazuri severe să facem transfuzii de sânge, lucru care nu este tocmai indicat mai ales la vârste sub 1 an. Am avut cazuri de transfuzii de masă eritrocitară, la copii sub vârsta de 1 an. Ce înseamnă anemia? Anemia înseamnă o detectare a valorilor hemoglobinei și hematocritului și a globulelor roșii sub anumite valori de referință raportate la anumite grupuri de vârstă. De exemplu, la categoria 6 luni – 5 ani, vorbim de o scădere a hemoglobinei sub 11 grame la decilitru și a hematocritului sub 33%, în grupa de vârstă 5-11 ani, sub 11,5 grame la deciclitru iar peste 12 ani, sub 12 grame la decilitru. Dintre toate tipurile de anemii, se întâlnesc multe tipuri de anemii, prin deficit de producție, prin exces de distrucție sau prin sângerări, sunt anemii în mai multe categorii, dar cea mai frecventă anemie și despre care trebuie să discutăm este anemia feriprivă. Este o anemie carențială, pentru că fierul este un component important al hemoglobinei, hemoglobina fiind cea care asigură transportul oxigenului în țesuturi. În momentul în care avem un fier scăzut, avem o hemoglobină scăzută, în felul acesta avem o oxigenare scăzută a țesuturilor. Ce înseamnă asta: se împiedică o dezvoltare bună a organismului, încă din primii ani de viață, încă din primele luni de viață, fierul intră în structura hemoglobinei, amioglobinei, este un cofactor enzimatic, implicându-se în felul acesta în procesele fiziologice ale organismului. De asemenea, fierul participă la sinteza ADN-ului, este important în structura sistemului nervos central, în rețelele neuronale, stimulează sistemul imunitar. Având un deficit de fier, având anemie, copiii, încă de la început, au o dezvoltare deficitară fizică și cognitivă, o întârziere în dezvoltarea limbajului, în ceea ce privește adaptarea lor psihosocială, în dezvoltarea emoțională, deficitul pe partea imună. De aceea, este important să știm și să diagnosticăm încă din primele luni de viață.”
Ce simptome prezintă, de regulă, copiii cu anemie?
Dr. Anica Gina: „Deficitul de fier se instalează insidios și progresiv. Avem trei faze, în prima fază se depletizează depozitele de fier, în faza a doua scade eritropoieza, abia în faza a treia scade hemoglobina și restul indicilor eritrocitari. Ca și simptomatologie, în primele două faze nu avem decât o paloare, atât, iar în momentul în care hemoglobina scade foarte mult, în formele severe de anemie, abia atunci apar iritabilitatea, tulburările de apetit, tahicardia și alte simptome mai agresive pe care nu le descoperim la început. Primul bilanț clinic-biologic se face la vârsta de 1 an. Atunci investigăm, ca și analize de bază, hemoleucograma, feritina, sideremia, retriculocitele. În funcție de modificările acestor analize, extindem apoi paleta de analize către cauze specifice și alte tipuri de anemii. În funcție de anamneza, medicul de familie și pediatrul pot sugera mai multe tipuri de analize pentru că există anumiți factori de risc ai anemiei. Două treimi din depozitele de fier se constituie în ultimul trimestru de sarcină și atunci prematuritatea, gemelaritatea predispun la deficit de fier și anemie feriptivă. De asemenea, multiparitatea, dacă mama a avut mai multe nașteri într-o perioadă apropiată și organismul ei este carențat, atunci sigur că bebelușul va avea o carență în fier și atunci acești copii intră într-o categorie de risc. De asemenea, în categoria de risc mai sunt bebelușii care au avut la naștere hemoragii, boală hemolitică a nou-născutului sau sângerări la nivelul cordonului ombilical sau o ligatură precoce a cordonului ombilical. Deci, toți acești copii intră într-o categorie de risc, o categorie care trebuie supravegheată și la care se recoltează mai precoce analize, dar, ca și bilanț al unui nou-născut la termen care este alimentat natural și care începe o diversificare corectă, la vârsta de 1 an se face acest bilanț.”
Ce rol are alimentația și care sunt alimentele cele mai bogate în fier, recomandate copilului cu anemie?
Dr. Anica Gina: „În primul rând, este important, în perioada nou-născut -sugar, alimentația naturală, cu specificarea că mama trebuie să se alimenteze corect și să-și verifice dacă este anemică sau nu. Dacă bebelușul este alimentat artificial, atunci trebuie să fie alimentat cu preparate din lapte îmbogățite cu fier, sub nicio formă nu dăm lapte de vacă sub vârsta de 1 an. Din ce în ce mai mulți părinți administrează lapte de vacă simplu, sub vârsta de 1 an, ceea ce a dus, din practică, la aceste anemii la sugarii sub 1 an. De asemenea, începerea corectă a diversificării, se consideră că un nou-născut la termen care este alimentat natural are un necesar suficient de fier până la vârsta de 5-6 luni, când se începe corect diversificarea. În cazul unui prematur, de exemplu, depozitele lui de fier se epuizează undeva la două-trei luni și atunci el ar avea nevoie de fier. În ceea ce privește diversificarea cu alimente corecte, nu trebuie să se facă exces de făinoase, dacă se administrează cereale, acestea trebuie să fie îmbogățite cu fier, să se axeze pe proteine, pe legumele verzi, carne (ficat, gălbenuș de ou), acestea sunt foarte importante în alimentație în ceea ce privește prevenția anemiei. De asemenea, fructele, citricele aduc un aport de vitamina C care ajută la absorbția mai bună a fierului, este foarte important, sigur și pe parcurs, la copiii mai mari alimentația, la domnișoare, aici avem o altă categorie. Anemia frecvent afectează sugarii, copiii mici și adolescentele care au metromenoragii.”
Cum putem trata anemia la copii?
Dr. Anica Gina: „Există două tipuri de tratament în privința anemiei, există tratamentul profilactic, care se face la categoriile de risc, la prematuri, la copiii cu greutate mică la naștere, la gemeni, în momentul în care scad depozitele de fier, undeva la vârsta de 3 luni, atunci se începe acest tratament profilactic cu preparate de fier. Profilaxia se face cel puțin 6 luni, nu este nevoie de analize înainte, este suficient anamneza și antecedentele heredocolaterale, fiziologice ale copilului. La vârsta de 1 an, facem acest bilanț și vedem dacă pe parcurs continuăm și există și tratamentul curativ. Acesta se face în momentul în care avem valori scăzute ale hemoglobinei, asta presupune că avem făcute analize și se face tratament, în principiu 3 luni, dar, ca si practică, după o lună de tratament se repetă analizele și se continuă tratamentul atâta timp cât este nevoie până când se acoperă inclusiv depozitele valorilor feritinei. Feritina arată stadiul depozitelor de fier. În momentul în care se normalizează valorile feritinei, există mai multe tipuri de preparate de fier, în funcție de felul în care tolerează copilul, în funcție de experiența medicului se pot administra aceste produse de fier fără nicio problemă.”
