”Frumoși sau urâți, proști sau deștepți, norocoși sau ghinioniști, între două certitudini – nașterea și moartea – suntem în stare să renunțăm la multe idei și la o droaie de idealuri: dar, pitită undeva în suflet, păstrăm nebiruită aspirația spre fericire” – Ileana Vulpescu, Candidații la fericire
Apărută prima oară în 1983 și republicată în 2002, Candidații la fericire este o culegere de proză scurtă, la îndemâna oricui vrea să pășească în lumea brutal de sinceră și modestă, conturată de personajele Ilenei Vulpescu. Cartea este o colecție de 37 de povestiri care descriu în mod autentic viața. A mea, a ta, a oricăruia dintre noi. Ne identificăm cu ușurință cu bucuriile mărunte și cu suferințele implicite ale vieții de zi cu zi a personajelor. Râdem și plângem deodată cu ele. Ne bucurăm pentru fiecare clipă de fericire, ne întristăm pentru suferințele lor.
La o analiză superficială, personajele Ilenei Vulpescu îți lasă impresia de simplitate. Însă devin complexe prin însăși intensitatea trăirilor. Uneori nu capătă nici nume. Nici nu au nevoie de unul. Emoțiile sunt cele care le individualizează.
”Scrisoare către un cunoscut” este povestea unei unei femei care a avut ghinionul să se îndrăgostească de un bărbat căsătorit. Veronica și Andrei, persoanejele celei de-a doua povestiri, (”Muriseră demult”) au fost tineri și fericiți, însă li s-a întâmplat viața și nu au știut să revină la ceea ce i-a adus împreună, drept urmare au sfârșit prin a se despărți. ”Teletăcerea” este povestea vieții Norei, o femeie căsătorită care a început să primească zilnic un telefon. Însă de la celălalt capăt al firului nu a auzit nicioadă vocea persoanei care îi telefona. Telefoanele regulate îi permiteau Norei să își descarce sufletul, chiar dacă erau de fapt, un monolog. În ”Mînzul”, Simina (o tânără de etnie rromă) este obligată să se căsătorească din obligație, nu din dragoste. Deși foarte tânără, Simina este o ființă extrem de mândră, inteligentă și pasională, care rămâne alături de soțul ei fiindcă datoria primează în fața iubirii ce i-o poartă lui Mihai, de care se îndrăgostește.
Personajele provin din medii obișnuite, sunt oameni ca mine și ca tine. Au trăiri ca noi toți. Iubesc, urăsc, suferă, îi apasă rutina. Singurătatea, disperarea, dar și bucuriile mărunte răzbat cu ușurință dintre rândurile povestirilor Ilenei Vulpescu. Simplitatea gândurilor și a trăirilor le apropie imediat de sufletul tău. Te identifici cu ele. Te bucuri pentru ele, te întristezi o dată cu ele. Pătrunzând în lumea lor, realizezi că noi toți avem speranțe, ne mințim și suntem mințiți, avem bucurii și necazuri, râdem și plângem. Suntem autentici. Trăim cu incertitudini între singurele două momente certe ale vieții: nașterea și moartea.
Fiecare dintre noi este un cadidat la fericire. Luptăm să fim fericiți și gonim prin viață căutând fericirea. Însă Ileana Vulpescu ne prezintă fericirea ca pe un concept evaziv. Durează puțin și tocmai de aceea este atât de dulce. Suntem actorii propriilor noastre vieți, pe care le trăim cu speranța că ziua de mâine ne va aduce clipa de fericire la care aspirăm.
”Oricum, cu toții ne considerăm niște candidați, posibil aleși la un scrutin al destinului. Sperând… Speranțe ni se vând cu tona, iar noi abia așteptăm să fim mințiți. Ne mințim, la rându-ne, cât ne țin puterile, trăgând nădejde ca măcar o dată, una singură, fericirea are să-și arunce ochii și asupra noastră. Deși ea nu prea are obiceiul ăsta, noi, condamnații la viață, cutreierând prin lume într-o doară, o tot pândim. Ne automințim. E poate cea mai frumoasă închipuire plăsmuită de mintea noastră, o umbră propice la care ne adăpostim, când în moalele capului ne bat razele unui soare nemilos, pe drumul nostru între două certitudini” – Ileana Vulpescu, Candidații la fericire
RUBRICA MERITĂ CITIT. În fiecare vineri, site-ul Agora Buzău, va găzdui în categoria dedicată o recenzie de carte si recomandări de lecturi.
Fie că este vorba despre un subiect de business, fie că ne îndreptăm spre zona de work-life balance, dezvoltare personală sau beletristică, credem că o carte bună nu numai că ne deconectează, dar ne și aduce informații folositoare pentru viaţa de zi cu zi.
Vă așteptăm în fiecare vineri, pe site-ul nostru, unde împreună ne vom lua doza de inspirație și entuziasmul din rubrica „Merită citit”.
Cărți. Există atât de multe cărți, încât nu știi niciodată pe care să o alegi. Sunteți pasionați de lectură, căutați recomandări sau pur și simplu sunteți curioși să aflați noutăți din lumea cărților? Toate acestea le puteți găsi în rubrica „Merită citit”, rubrica destinată exclusiv cărților. Aici veți găsi informații și opinii variate despre diferite cărți și autorii lor. Dacă aveți vreo curiozitate legată de o anumită carte, așteptăm întrebările, dar și sugestiile voastre în comentarii.
