VIDEOREPORTAJELE AGORA BUZĂU | Un serial realizat de Andrei Piţigoi

Judeţul Buzău. 2020 | Pogoanele, un oraş în care la robinete curge apă contaminată

În oraşul Pogoanele, în anul 2020 la robinete curge, încă, apă care nu este potabilă. Alături de comunitatea condusă de primarul Florin Dumitraşcu (PSD) se mai află 27 de comune, în care potrivit studiului de mai jos, bazat pe rezultatele Direcţiei de Sănătate Publică, apa nu este bună de consumat. Iată lista completă a comunelor: Lopătari, Chiliile, Căneşti, Vipereşti, Murgeşti, Zărneşti, Blăjani, Poşta Câlnău, Vadu Paşii, Cochirleanca, Boldu, Ghergheasa, Bălăceanu, Boldu, Rîmnicelu, Balta Albă, Vâlcele, Gălbinaşi, Cilibia, Smeeni, Luciu, Brădeanu, Padina, Movila Banului, Săhăteni şi Glodeanu Sărat. Toate acestea în condiţiile în care aproape o treime din comunele buzoiene nu au dezvoltată o reţea proprie de alimentare cu apă.

Sursă de apă din comuna Ziduri. Singura de pe raza comunei unde calitatea apei este foarte bună. Foto: Andrei Piţigoi

Cea mai mare comună din Buzău, Vadu Paşii, fără apă bună. Lângă ea, Gălbinaşi, Poşta Câlnău şi Cochirleanca, toate contaminate

Unele dintre cele mai mari comune din Buzău, Vadu Paşii, Gălbinaşi, Poşta Câlnău şi Cochirleanca, toate reprezentând mari adunări de populaţie, nu se bucură de apă potabilă. Reţeaua veche, lipsa investiţiilor sau nepăsarea autorităţilor indiferent de culoarea politică au făcut ca cetăţenii comunităţilor anterior menţionate să nu aibă parte de minime condiţii de trai pentru o viaţă decentă.

Două din trei comune buzoiene nu au apă sau au parte de apă contaminată

Partea tragică este dată tot de cifre. Dacă mai bine de o treime (n.r. 27) din comunele buzoiene au parte de apă contaminată, o cifră asemănătoare relevă faptul că sunt localităţi în care, în România anului 2020, nu este dezvoltată propria reţea de alimentare cu apă potabilă (n.r. 22). Asta în condiţiile în care judeţul Buzău numără 82 de Unităţi Administrativ Teritoriale (n.r. comune) cu excepţia oraşelor Pogoanele, Râmnicu Sărat, Nehoiu şi Buzău.

Lista celor mai periculoase 10 comune din punct de vedere al calităţii apei potabile:

Râmnicelu: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu, cloruri, fier (Ramnicelu); amoniu, cloruri, fier (Ramnicelu – Stiubei).

Zărneşti: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu, fier, nitriti, turbiditate (Zarnesti-Pruneni). La Zarnesti(F1 și F2) nu s-au înregistrat depășiri la indicatorii de potabilitate stabiliți prin lege.

Vâlcelele: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu, bor, fier, cloruri, conductivitate.

Balta Albă: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu, fier; nitriti, amoniu, fe; Balta-Albă Amara; amoniu, fier (Balta Alba -Băile).

Luciu: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: fier, cloruri (Luciu); fier, clor liber rezidual (sat Caragele).

Smeeni: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu, fier (Smeeni F1, F2); nitrati (Caltuna); nitrati (Udati); amoniu, fier (Albesti).

Padina: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu, bor, fier (Padina; sursa de profunzime).

Ghergheasa: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: bor, cloruri (Ghergheasa); amoniu, bor, nitriti (Sălcioara).

Boldu: Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu, bor, fier,cloruri.

Pogoanele (oraş): Conform analizelor efectuate de DSP în 2019, s-au înregistrat depășiri la indicatorii: amoniu, bor, fier (sat Caldarasti); cloruri (Pogoanele).

– Prin Legea apei potabile, statul român se obligă să verifice periodic calitatea apei care curge la robinetul fiecărui cetățean conectat la o rețea publică autorizată.

– Legea prevede analize periodice ale apei din rețele, realizate atât de operatori (primării sau firme private), cât și de Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) din fiecare județ. Aceeași lege stabilește parametrii de potabilitate a căror depășire este interzisă, acest lucru însemnând că apa poate pune sănătatea oamenilor în pericol.

– În zonele rurale, aceste analize impuse prin lege se fac mult mai rar decât la orașe, iar de cele mai multe ori rezultatele nu le sunt comunicate cetățenilor nici măcar atunci când parametrii de potabilitate sunt depășiți.

– Am hotărât să facem noi treaba autorităților și am solicitat DSP-urilor din fiecare județ să ne comunice rezultatele ultimelor seturi de analize efectuate la rețelele de apă din mediul rural. După o muncă de două luni, am centralizat rezultatele din 1.568 de localități de pe tot cuprinsul țării și am alcătuit o hartă cu toate informațiile, astfel încât fiecare cetățean să poată afla ce fel de apă consumă.

– Rezultatele centralizate de Recorder arată 892 de comune în care s-au înregistrat depășiri la indicatori precum amoniu, nitriți sau bacterii de natură fecală. Este o situație extrem de gravă, care arată eșecul statului român într-una dintre cele mai importante misiuni stabilite prin Constituție: în loc să-și protejeze cetățenii, le pune sănătatea în pericol.

LEGENDA HĂRŢII (click aici pentru harta la nivel naţional)

Roșu – localitățile în care analizele DSP au înregistrat depășiri la indicatorii de potabilitate stabiliți prin lege.

Albastru – localitățile în care analizele DSP nu au înregistrat depășiri la indicatorii de potabilitate stabiliți prin lege.

Alb – localitățile în care, potrivit răspunsurilor primite de la direcțiile de sănătate publică, nu au existat rețele de apă autorizate și monitorizate în 2019. De asemenea, există o probabilitate (destul de redusă) să apară cu alb și unele comune racordate la zone de aprovizionare mari pe care, din cauza volumului mare de informații procesate, nu am reușit să le identificăm.

Negru – localitățile mai mari de 5.000 de locuitori pentru care nu avem date, întrucât am solicitat rezultatele analizelor numai din zonele de aprovizionare mici. Tot cu negru apar și câteva zeci de localități rurale, dar care sunt racordate la rețelele de apă ale unor orașe.

La localitățile colorate în roșu, vei putea afla care sunt indicatorii la care s-au înregistrat depășiri (nitriți, amoniu, bacterii coliforme, enterococi etc.). Aceste depășiri nu înseamnă că apa din localitatea respectivă este otrăvitoare și că oamenii care o consumă sunt în pericol de moarte subită. Ele reprezintă o abatere de la parametrii stabiliți prin lege după standarde impuse de Uniunea Europeană, semnificația acestor depășiri fiind aceea că apa din rețeaua respectivă poate pune în pericol sănătatea consumatorilor.

Harta e realizată pe baza celor mai recente analize efectuate de DSP (în cursul anului trecut), dar o evaluare corectă a apei presupune teste mai frecvente decât se fac în prezent, deoarece calitatea apei poate fi influențată de o mulțime de factori. Așa că informațiile noastre, deși extrase din surse oficiale, sunt în primul rând un reper, nu un verdict.

O analiză recorder.roA contribuit: Andrei Ionescu
Grafică: Egas Consulting and Strategy Editor Agora: Andrei Piţigoi

RĂMÂI PE AGORA BUZĂU PENTRU PARTEA A DOUA A MATERIALULUI!

 4,805 total views,  2 views today

Videoreportajele Agora Buzău 8 femei de nota 10

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here