VIDEOREPORTAJELE AGORA BUZĂU | Un serial realizat de Andrei Piţigoi

Centrul pentru Inovație în Medicină și RaportuldeGarda.ro vă prezintă o simulare despre posibila evoluție a epidemiei COVID-19 în România, despre momentul în care am putea avea impactul maxim și despre ce putem face încă de acum pentru a influența evoluția epidemiei și pentru a ne încadra în scenariul cel mai favorabil.

Simularea se bazează pe metodologia unui model predictiv de evoluție a epidemiei COVID-19, descris într-un articol științific în revista The Lancet, pornind de la un set de date colectate în China.
O serie de variabile pot influența dinamica prezentată în graficul de mai jos (persistența și extinderea măsurilor de distanțare socială, respectarea acestora la nivelul populației, deplasarea unui număr mare de persoane din țări cu prevalență mare – Italia, Germania, Marea Britanie, Franța – către România, înainte de Paște, capacitatea de reacție a sistemului de sănătate, capacitatea de reacție a administrațiilor locale etc). Vom reveni cu actualizări atunci când date relevante confirmă sau modifică, într-un sens sau altul, predicția realizată.
Scopul prezentării acestei simulări este de a atrage atenția asupra importanței respectării stricte a măsurilor de distanțare socială decise de autorități, încă de acum, pentru a ne încadra în scenariul cel mai bun pentru a face față pandemiei.

3 posibile scenarii de evoluție a epidemiei COVID-19 în România
3 posibile scenarii de evoluție a epidemiei COVID-19 în România

În esență, sunt 3 posibile scenarii, de magnitudine diferită, care pot apărea în România, în perioada următoare:

Cum s-au transmis cazurile de COVID19 pe teritoriul României.
Cum s-au transmis cazurile de COVID19 pe teritoriul României.

Scenariul ideal: măsurile de distanțare socială stricte sunt respectate de populație, ceea ce limitează răspândirea infecției, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă. Vârful este estimat în perioda 1-20 mai 2020.
Scenariul mediu: măsurile de distanțare socială stricte produc efecte în limitarea transmiterii bolii, dar din diverse motive (diferite de la o țară și societate la alta și de la o perioadă la alta) transmiterea virusului este totuși intensă, dar nu depășește capacitatea sistemului de sănătate de a face față. Vârful ar putea fi în perioada 1-20 iulie 2020.
Scenariul de risc maxim: măsurile de distanțare socială nu dau rezultate și se constată o transmitere accelerată a virusului, cu apariția de cazuri grave, care depășesc capacitatea de reacție a sistemului de sănătate. Potențialul vârf ar putea fi în perioada 1-20 iunie 2020.
Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, a explicat cele trei scenarii în care s-ar putea afla România pe măsură ce epidemia #COVID19 evoluează, în podcastul #VociCuAutoritate – COVID-19. Podcastul este disponibil și pe Apple Podcasts, Sportify și canalul nostru de YouTube.
În acest moment asistăm pe teritoriul României la apariția de cazuri importate din zonele cu incidență ridicată (precum Italia) și de lanțuri scurte de transmisie interumană, cu transmițători identificați cu precizie (mai jos, graficul cu transmiterea primelor 100 de cazuri diagnosticate în România).
Conform modelului predictiv, ne putem aștepta la o creștere a numărului de cazuri în următoarele săptămâni, situație care ar conduce la suprasolicitarea serviciilor de sănătate. În acest caz, implementarea promptă și respectarea riguroasă a măsurilor de distanțare socială sunt singurele metode prin care putem menține un vârf al incidenței mic și o evoluție blândă a bolii. Modelul predictiv sugerează că o scădere cu 60% a transmisiei virale și izolarea bolnavilor la maximum o zi de la debutul simptomelor sunt eficiente în limitarea epidemiei.
Primele măsuri de distanțare socială au fost anunțate de autoritățile din România pe data de 8 martie 2020, ziua în care numărul de cazuri diagnosticate a ajuns la 15, cu o perioadă de dublare a numărului de cazuri de aproximativ 4 zile.

Pe 14 martie 2020, România depășește pragul de 100 de pacienți cu #COVID19.
Pe 14 martie 2020, România depășește pragul de 100 de pacienți cu #COVID19.

8 martie 2020. Următoarele recomandări intră în vigoare până pe 31 martie, cu posibilitatea de prelungire:

Interzicerea manifestărilor publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane;
În cazul evenimentelor cu un număr mai mic, este necesară aprobarea Direcției de Sănătate Publică locală;
Suspendarea stagiilor de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor;
Interzicerea accesului aparținătorilor pacienților în spitale;
Suspendarea cursurilor în unitățile de învățământ în cazul apariției cazurilor de COVID-19 în respectivele unități.
Măsurile au fost extinse pe data de 11 martie 2020, ziua în care numărul de cazuri diagnosticate a ajuns la 47, în contextul în care perioada de dublare a numărului de cazuri care a scăzut la 3 zile.

11 martie 2020. Următoarele recomandări intră în vigoare de pe data de 12 martie, până pe 31 martie, cu posibilitatea de prelungire:

Decalarea programului de lucru, în cazul angajaților care se deplasează cu mijloace de transport în comun, în cadrul locurilor de muncă de minimum 99 de angajați – în cazul instituțiilor publice fiind obligatorie aplicarea;
Restricționarea activităților publice, în spații închise, care implică peste 100 de persoane;
Suspendarea activității din învățământul superior, sau utilizarea de metode alternative;
Carantinarea persoanelor care revin în România din zone cu număr ridicat de cazuri COVID19.
14 martie 2020. Departamentul pentru Situații de Urgență emite încă o serie de recomandări, menite să limiteze răspândirea virusului:

Se restricționează activitățile culturale, științifice, artistice, religioase, sportive și de divertisment, care presupun participarea a peste 50 de persoane;
Recomandări de conduită a unor grupuri de persoane care, prin natura meseriei, pot intra în contact cu persoane autoizolate: poștașii și echipele de intervenție (apă, gaze, etc.). Se recomandă utilizarea de echipamente de protecție, atât de către persoana autoizolată, cât și de persoana care intră în contact cu aceasta, menținerea unei distanțe de 2 metri, dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor posibil contaminate;
Exceptarea de la autoizolare a șoferilor mijloacelor de transport rutier cu masa de peste 3,5 t, care vin din zonele roșii sau galbene, în afară de cei simptomatici sau contacți ai unui caz confirmat;
Planificarea activității instituțiilor strategice/infrastructurilor critice, pentru a evita răspândirea SARS-CoV-2;
Definiția riguroasă a contactului apropiat a unui caz confirmat:
Contactul cu persoana infectată cu SARS-CoV-2 poate avea loc în cele 14 zile anterioare debutului simptomelor la acea persoană:

Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
Persoana care a avut contact fizic direct (ex. strângere de mână neurmată de igiena mâinilor) sau contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
Persoana care a avut contact față în față sau s-a aflat în aceeași încapere, la o distanță mai mică de 2 m și pe o durată de peste 15 minute;
Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrjire directă unui pacient cu COVID-19, sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
Centrul National de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a adăugat câteva categorii de persoane care se încadrează la situația de contact apropiat:

Persoana care a avut contact în avion cu un caz de COVID-19 și care a stat pe unul dintre cele 2 rânduri în orice direcție față de caz, persoane care au călătorit împreună cu cazul sau care i-au acordat îngrijire în avion, membri ai echipajului care au servit în zona în care s-a aflat cazul;
Dacă severitatea simptomelor sau deplasarea cazului în avion indică o expunere mai extinsă, vor fi considerați contacți apropiați toți pasagerii din zona respectivă din avion, sau chiar toți pasagerii din avion;
Persoana care a stat într-un areal geografic cu transmitere comunitară
extinsă.
Cum poate fi anticipată magnitudinea unei epidemii?
Unul dintre cei mai importanți parametri, în funcție de care se estimează evoluția unei epidemii, este R0 (basic reproduction number), numărul mediu de persoane infectate de către un singur bolnav. În cazul COVID19, conform datelor epidemiologice din China, R0 este 2,5 (fiecare persoană infectată a transmis virusul, în medie, la alte 2,5 persoane). Pentru ca o infecție să se răspândească în populație are nevoie de un R0 de minim 1. Momentul în care circulația virusului în populație este oprită este marcat de valoarea R0 subunitară.

Conform formulei de calcul, o infecție care se transmite la 2,5 persoane de la fiecare caz poate conduce la infectarea a 60% din populația susceptibilă.
Conform formulei de calcul, o infecție care se transmite la 2,5 persoane de la fiecare caz poate conduce la infectarea a 60% din populația susceptibilă.

Astfel, modelul predictiv epidemiologic ia în calcul mai mulți parametri, a căror manipulare, prin măsuri instituite prompt, poate conduce la scăderea R0. Luând în calcul valoarea de 2,5 a R0, se estimează că 60% dintre persoanele susceptibile pot fi infectate cu SARS-CoV-2, în lipsa măsurilor potrivite, prompt aplicate.

Alți parametri care definesc epidemia COVID19 sunt:

Durata de timp dintre momentul în care o persoană este infectată și momentul în care ea îi poate infecta pe ceilalți;
Perioada de timp în care fiecare pacient poate transmite altor persoane infecția.
Acești factori influențează în mod fundamental desfășurarea epidemiei, modificând:

Modelul predictiv realizat de epidemiologi: menținerea în limite cât mai mici a transmiterii virale de la cazuri asimptomate și a perioadei între debutul bolii și izolare are efectul de limitare, până la încetare, a epidemiei.
Modelul predictiv realizat de epidemiologi: menținerea în limite cât mai mici a transmiterii virale de la cazuri asimptomate și a perioadei între debutul bolii și izolare are efectul de limitare, până la încetare, a epidemiei.

Durata probabilă a întregii epidemii;
Viteza de extindere a infecției;
Perioada în care numărul de cazuri se dublează; Această caracteristică este în constantă schimbare, pe măsură ce virusul se răspândește iar autoritățile impun măsuri, însă conform datelor colectate până pe data de 9 martie 2020, la nivel mondial, durata de dublare este de 19 zile.

Distanțarea socială este principala metodă care, implementată la nivel instituțional și individual, poate limita transmisia virală.
Distanțarea socială este principala metodă care, implementată la nivel instituțional și individual, poate limita transmisia virală.

Perioada de timp dintre debutul simptomelor la un pacient și debutul simptomelor la o persoană care a primit virusul de la pacient (serial interval); Acest parametru este important în transmisibilitatea bolii. Conform calculelor asupra a 28 de perechi de infectant-infectat, durează în medie 4 zile între manifestările infecției între cei doi pacienți. Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) indică valori de 4,4-7,5 zile.
Care măsuri pot fi eficiente, conform modelului predictiv de transmitere a COVID19
Pentru a menține R0 la cea mai mica valoare posibilă, este important să instituim măsuri de distanțare socială. Aceasta are drept efect limitarea contactului între persoanele infectate și infectante, care sunt însă asimptomatice sau au simptome minore și persoanele neinfectate (mai ales vârstnicii cu comorbidități, care pot suferi de forme servere COVID19). Printre acestea se numără:
Instituirea carantinei, obligatorii și voluntare (în spații special amenajate și la domiciliu, în funcție de caz și de situația sistemului sanitar local);
Limitarea întâlnirilor unui număr ridicat de persoane, în spații publice sau private (spectacole, petreceri, etc.). Această măsură are rolul de a limita efectul super-spreader (un număr mic dintre pacienții COVID19, care au capacitatea de a infecta un număr de persoane mult mai mare decât R0). Această măsură nu scade transmisia din cadrul restrâns, cauzată de contactul îndelungat între persoane (familie, locul de muncă);
Închiderea spațiilor în care au fost înregistrate cazuri (instituții de învățământ sau publice, locuri de muncă);
Izolarea gospodăriilor și orașelor cu un număr ridicat de cazuri (cum a fost cazul în China și în nordul Italiei);
În cazul persoanelor care prezintă simptome: izolarea voluntară la domiciliu și accesarea serviciilor de sănătate prin telefon.
Toate aceste măsuri au rolul de a scădea transmiterea virală în comunitate, de a limita morbiditatea și mortalitatea aferente infecției virale, de a minimiza efectele economice, de a scădea perioada dintre debutul simptomelor și izolare și, la nivelul curbei epidemiologice, de a evita un vârf (care reprezintă un număr ridicat de pacienți într-un timp scurt și prezintă pericolul de a suprasolicita sistemul de sănătate) și de a menține curba cât mai plată sau descendentă.

Sursă text: Dr. Maria Corbu / Raportul de gardă

 975 total views,  1 views today

Videoreportajele Agora Buzău 8 femei de nota 10

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here