7.3 C
Buzău
sâmbătă, martie 16, 2024

FOTO | Atena, un amestec de vechi și nou. Și-o dragoste la prima vedere. (II)

Custom ad 1

 

Partea I

Fie că alegi să vii de la aeroport cu metroul, fie că te urci într-un autobuz expres, toate drumurile duc către Piața Syntagma (Piața Constituției). De fiecare dată, prima oprire a fost aici. De fiecare dată, m-am așezat pe o bancă și am privit liniștită în jur, încercând să mă conectez la loc și la energia orașului. Atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, piața este veșnic însuflețită, de localnici și de valuri nesfârșite de turiști, indiferent de anotimp. Este locul care nu pare să se odihnească niciodată.

Piața este numită după Constituția pe care primul rege al Greciei, Otto, a fost obligat să o acorde țării după o revoltă militară și populară care a avut loc în 3 septembrie 1843. Ea este situată în fața Vechiului Palat Regal din secolul al XIX-lea, clădire în care se află, din 1934, Parlamentul Greciei. Piața este cel mai important loc, din punct de vedere istoric și social, al Atenei moderne, aici fiind epicentrul activității comerciale și politice a Greciei. Piata este mărginită de Bulevardul Amalia (Leofóros Amalías) la est, Strada Otto (Óthonos) la sud și Strada Regele George I (Vasiléos Georgíou Prótou) la nord. Strada ce mărginește piata la vest, care leagă Strada Stadiou cu Strada Fillelinon, este numită simplu „Piața Syntagma”. Partea de est a pieței este mai înaltă decât cea de vest, fiind dominată de un grup de trepte de marmură care duc la Bulevardul Amalia.

La vreo jumătate de oră de mers agale pe străzi, din Piața Syntagma, prin cartierul Kolonaki, este locul meu preferat din toată Atena asta mare și primitoare. Drumul către Dealul (sau muntele) Lycabettus este încântător, pe străduțe înguste, mărginite de magazine cochete și vegetație colorată. Leandri, portocali, lămâi, cafenele micuțe, oameni zâmbitori și relaxați fac plimbarea plăcută și drumul mai ușor. Cei mai curajoși pot alege să urce pe jos până în vârf, iar cei mai puțin temerari, pot lua funicularul. Nu contează cum ajungi sus, important este să nu ratezi locul ăsta magic, care veghează asupra întregului oraș. Ai ajuns acolo unde timpul pare să se oprească în loc, pur și simplu. De la o înălțime de 277 de metri poți cuprinde cu privirea toată Atena, de jur împrejur. Vezi un oraș alb și aglomerat, care forfotește la picioarele tale. Vezi marea, Acropolele, Templul lui Hefaistos, Stadionul Panathinaikos și ce a mai rămas din Templul lui Zeus. Le poți cuprinde pe toate dintr-o privire.

Există mai multe povești populare despre numele dealului, una dintre ele vorbește despre acesta ca fiind un refugiu al lupilor, în timp ce altele susțin că numele ”Lycabettus” se referă la locul unde apare prima dată amurgul. Mitologia greacă atribuie, însă, numele dealului, zeiței Atena, despre care se spune că a scăpat un bolovan pe care îl căra pentru construirea Acropolei, când a auzit că fiul său, Erichtonius, un copil jumătate șarpe – jumătate om, a fost scos la iveală din cutia în care ea îl ascunsese. În vârful dealului se înalță, semeață, o biserică mică, albă și primitoare – Agios Georgios, construită în secolul al XIX-lea, înlocuind vechea biserică bizantină a Profetului Elias. Intri înăuntru și îți liniștești puțin sufletul. Indiferent în ce zonă a Atenei te vei afla în zilele următoare, locul ăsta va continua să îți atragă privirile, ca un magnet. Deși nu îl vei găsi în topul listelor cu atracții turistice, nu trebuie ratat.

Dacă ar trebui să fac un clasament al locurilor mele preferate din Atena, de departe Stadionul Panathinaikos este pe locul al doilea, după Dealul Lycabettus. Am reușit să îl vizitez abia a treia oară când am fost în Atena, însă am avut privilegiul să ajung acolo într-un moment deosebit, legat de iubirea mea pentru alergat. Într-o forfotă de nedescris, într-o mare de oameni, alergători și ne-alergători deopotrivă, am terminat o cursă grozavă de 10 km pe străzile orașului. Iar a doua zi am îmbrățișat-o pe prietena mea, care a terminat un maraton. 42 de km și câțiva metri. E greu de redat în cuvinte ce am simțit. Emoție. Bucurie. Recunoștință. M-am simțit vie.

Cel mai mare stadion din lume realizat în întregime din marmură albă, Stadionul Tuturor Atenienilor a fost, inițial, o depresiune situată între dealurile Agrei și Ardettos, transformată în stadion între anii 330 – 329 î.H., pentru a găzdui competițiile atletice din cadrul Festivalului Panathenaic. În antichitate stadionul servea ca pistă de atletism a Jocurilor Panathenaic, ce se organizau în cinstea zeiței Atena. În timpul lungii sale istorii, stadionul a înregistrat schimbări majore, fiind abandonat și reconstruit de mai multe ori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, stadionul a suferit reconstrucții majore și a luat forma finală.

Este singurul stadion din lume care a găzduit trei Jocurile Olimpice: Jocurile Olimpice moderne inaugurate în 1896, jocurile din 1906 și probe din timpul Jocurilor Olimpice din 2004. Linia de finish a maratonului, cel mai important eveniment al primelor Jocurile Olimpice moderne, a fost stabilită pe stadion. O mulțime de 80.000 de spectatori au așteptat alergătorii maratonului, iar alergătorul care a intrat primul pe stadion a fost grecul Spyros Louis. Stadionul este construit pentru a găzdui până la 50.000 de spectatori. Cele două niveluri sunt separate printr-un culoar la rândul 23, iar rândurile sunt intersectate de 18 scări, formând un total de 30 de standuri. În incinta stadionului se află și un mic muzeu, pe care îl poți parcurge în maxim 20 de minute și în interiorul căruia se află replici ale torțelor de la jocurile olimpice desfășurate până în prezent.

Uneori, cuvintele sunt puține. Trebuie să fii acolo, să bucuri sufletul și privirea cu toate locurile astea frumoase…

Articol şi fotografii de Ileana Adamescu.

Continuarea, în curând, doar pe Agora Buzău.

Mihaela Travel | Agentie de turism
Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -Custom ad 4
- Advertisment -

Cele mai citite articole

Comentarii recente